ICCJ. Decizia nr. 1588/2004. Civil. Anulare certificat de mostenitor. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr. 1588/2004
Dosar nr. 4333/2003
Şedinţa publică din 27 februarie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea introductivă de la data de 29 iulie 1995, astfel cum a fost precizată ulterior, reclamanta N.M. a chemat în judecată pe fratele ei N.L., solicitând:
- constatarea nulităţii certificatului de moştenitor nr. 281/1984, eliberat după decesul tatălui lor N.L., intervenit la 5 iulie l983;
- stabilirea masei succesorale privind pe ambii părinţi, N.I.C. şi N.L.;
- recunoaşterea calităţii de moştenitori a ambilor descendenţi cu drepturi egale;
- raportarea de către pârât la masa partajabilă a sumei de 20.000 dolari S.U.A. şi respectiv 8.000.000 lei, a bijuteriilor în valoare de 3.000.000 lei, a 5/8 parte din autoturism;
- partajarea masei succesorale, în sensul de a i se atribui ei apartamentul nr. 1 înscris în Cartea Funciară 3724 Tg. Mureş, fără a fi obligată la plata unei sulte şi înscrierea acestui bun în Cartea Funciară pe numele ei.
Pârâtul a formulat cerere reconvenţională, prin care a solicitat să i se atribuie în exclusivitate apartamentul din litigiu, cu plata sultei corespunzătoare către reclamantă.
În cauză au formulat cerere de intervenţie în interes propriu J.L. şi J.M., solicitând ca, la ieşirea din indiviziune, să le fie atribuit apartamentul nr. 1 din litigiu, cumpărat de pârât, cu plata sultei ce va rezulta din calcul, în favoarea reclamantei.
Pe parcursul procesului a decedat pârâtul N.L., procesul fiind continuat de fiica acestuia, N.I.
Prin sentinţa nr. 582 din 15 noiembrie 2002, Tribunalul Mureş, secţia civilă, a admis în parte acţiunea principală, în totalitate cererea de intervenţie în interes propriu, formulată de J.L. şi J.M., a constatat componenţa masei succesorale rămasă după defuncta N.I.C. (decedată în 21 ianuarie 1995), calitatea de moştenitori a reclamantei şi a fratelui ei N.L. (decedat în timpul procesului) a sistat indiviziunea bunurilor mobile şi imobile şi a respins ca prescris capătul de cerere din acţiunea principală referitor la anularea certificatului de moştenitor nr. 281/1984 privind pe N.D.
Celelalte capete de cerere din acţiunea principală, precum şi acţiunea reconvenţională formulată de N.L. au fost respinse.
Cheltuielile de judecată au fost compensate.
Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia civilă, învestită cu soluţionarea apelului declarat de reclamanta N.M. împotriva sentinţei tribunalului, prin Decizia nr. 59/ A din 15 mai 2003, l-a anulat ca netimbrat, obligând apelanta să plătească intimatului-pârât N.I. 1.500.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs N.M., criticând-o ca fiind greşită întrucât, în realitate, a satisfăcut obligaţia de timbrare, prin trimiterea prin poştă a dovezii plăţii sumei care i s-a adus la cunoştinţă prin citaţie. Solicită casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei la Curtea de Apel Târgu Mureş pentru soluţionarea apelului.
Recursul nu este întemeiat.
Potrivit dispoziţiilor legale aplicabile în materie, taxele de timbru şi timbrul judiciar se plătesc anticipat [(art. 3 şi 9 din Ordonanţa Guvernului României privind timbru judiciar, cu modificările ulterioare şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru)].
Cu totul excepţional, în condiţiile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, instanţele judecătoreşti pot reţine cereri sau acţiuni netimbrate sau insuficient timbrate, obligând partea să plătească taxele până la primul termen de judecată. Neîndeplinirea acestei obligaţii se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii, în conformitate cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, dispoziţii incidente şi în cazul neaplicării timbrului judiciar.
Din dosarul cauzei rezultă că reclamanta N.M., la declararea apelului, nu a depus la dosar taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar datorate.
La termenul din 27 februarie 2003, instanţa de apel a dispus citarea reclamantei (apelantă) cu menţiunea depunerii la dosar a dovezilor de timbraj, 171.000 lei taxă judiciară de timbru şi 1.500 lei timbru judiciar.
La următorul termen de judecată, 3 aprilie 2003, pentru motive medicale invocate de reclamantă, s-a dispus amânarea judecăţii, în încheierea de dezbateri consemnându-se din nou citarea acesteia cu menţiunea timbrării apelului cu 171.000 lei taxă judiciară de timbru şi cu 1.500 lei timbru judiciar.
Nici de această dată reclamanta nu a dat curs dispoziţiei instanţei, astfel că, la termenul din 15 mai 2003, i s-a respins cererea prin care solicitase amânarea judecăţii, şi s-a judecat pricina, amânându-se pronunţarea deciziei la 22 mai 2003.
În atare situaţie, soluţia de anulare a apelului ca netimbrat, dată de instanţa de apel este în afara oricărei critici.
Este important a se reţine că dovada de timbraj de care face vorbire reclamanta în recurs a fost trimisă, pentru dosar, după soluţionarea apelului, împrejurare care nu poate fi imputată instanţei.
În raport de prevederile legale în materie de timbru redate mai sus, se reţine, aşadar, că Decizia instanţei de apel, fiind temeinică şi legală, urmează să fie confirmată prin respingerea recursului reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta N.M. împotriva deciziei nr. 59 din 15 mai 2003 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 februarie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1589/2004. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1587/2004. Civil. Pretentii. Recurs → |
|---|
