ICCJ. Decizia nr. 4289/2004. Civil
| Comentarii |
|
Prin notificarea din 21 iunie 2001 petenta F.R. a solicitat RA L. în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 10/2001 restituirea în natură a apartamentelor situate la parter, etajul 2 și anexe din imobilul situat în București, împreună cu cota parte din teren aferentă în suprafață totală de 672 mp.
Prin decizia nr. 42 din 23 august 2001 RA L. a respins cererea de restituire deoarece imobilul solicitat face parte din proiectul hotărârii de guvern privind imobilele ce nu pot fi retrocedate în natură conform art. 16 din Legea nr. 10/2001.
Prin sentința civilă nr. 1412 din 23 septembrie 2002 Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a respins contestația formulată de petenta F.R. reținând, în esență că imobilul a trecut în proprietatea statului cu respectarea dispozițiilor Decretului nr. 92/1950, statul având un titlu valabil, motiv pentru care nu sunt incidente dispozițiile art. 1 din Legea nr. 10/2001, obiectul cererii nefiind un imobil care să fi fost preluat în mod abuziv de către stat.
Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin decizia civilă nr. 140 din 25 martie 2003 a admis apelul formulat de petenta F.R. împotriva sentinței civile nr. 1412 din 23 septembrie 2002 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă, pe care a admis-o în tot în sensul că a admis contestația, a anulat decizia nr. 42 din 23 august 2001 emisă de RA L. și a obligat pe intimată să restituie în natură apartamentul nr. 1 parter, apartamentele nr. 3 și 4 etaj 2, garajul și anexe din imobilul situat în București, sector 3, împreună cu cota parte din teren aferentă, din suprafața de 672 mp teren.
S-a reținut că petenta și-a dovedit calitatea procesuală activă de proprietară a imobilului în litigiu precum și că au fost greșit aplicate dispozițiile Decretului nr. 92/1950 întrucât aceasta, casnică, era exceptată de la naționalizare potrivit art. II din acest normativ.
Cum trecerea bunului în proprietatea statului s-a făcut abuziv, s-a arătat, sunt aplicabile dispozițiile art. 1 din Legea nr. 10/2001 și art. 2 din H.G. nr. 614/2001 cu consecința restituirii în natură a bunului.
împotriva deciziei civile nr. 140 din 25 martie 2003 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, a declarat recurs RA APPS (anterior RA L.) solicitând casarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și susținând în esență că: 1. petenta nu a solicitat, potrivit art. 47 din Legea nr. 10/2001 suspendarea acțiunii în revendicare de drept comun aflată pe rol; 2. valabilitatea titlului studiului nu poate fi analizată în prezenta cauză ci pe calea dreptului comun.
Recursul este nefondat.
Prin dispoziția nr. 245 din 26 august 2003 RA APPS a dispus restituirea în natură către petenta F.R. a imobilului situat în București, compus din apartamentele situate la parter și etajul 2, garaj și anexe.
RA APPS a reținut că petenta are calitate de persoană îndreptățită conform art. 3 alin. (1) coroborat cu art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 precum și că imobilul face obiectul art. 2 lit. e) și h) din același act normativ.
Instanța de apel a reținut corect față de caracterul abuziv al preluării imobilului de către stat că se impune restituirea acestuia în natură, în temeiul art. 1 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.
Solicitarea suspendării judecății acțiunilor în curs de judecată potrivit art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 reprezintă pentru persoana îndreptățită un drept de opțiune iar nu o obligație.
Față de considerentele menționate, recursul a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4329/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4636/2004. Civil → |
|---|
