ICCJ. Decizia nr. 6126/2004. Civil
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la 5 august 2002 pe rolul Tribunalului Călărași, reclamantul T.P. a chemat în judecată Primăria din Călărași, pentru că a încălcat flagrant dispozițiile Legii nr. 10/2001, refuzând să-i restituie în natură sau prin echivalent imobilul situat în Călărași, demolat în 1973 și pentru care familia sa nu a primit despăgubiri.
Ulterior a precizat acțiunea, solicitând chemarea în judecată și a Prefecturii Călărași, care de asemenea nu i-a răspuns la notificări.
Au fost depuse în copie actele de proprietate și certificatele de moștenitor de pe urma autorilor săi.
Prin sentința civilă nr. 1880 din 15 noiembrie 2002, Tribunalul Călărași, admițând excepția lipsei calității procesual pasive a Prefecturii Călărași, a respins pentru acest motiv acțiunea față de această pârâtă, iar față de Primăria Călărași a respins acțiunea ca fiind inadmisibilă.
în motivarea soluției s-a reținut că potrivit art. 9 alin. (2), art. 24 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, despăgubirile pentru imobilele expropriate nu se acordă de Prefectură. în privința Primăriei, s-a reținut că înainte de emiterea unei dispoziții, acțiunea împotriva acestei pârâte apare ca fiind prematură.
Soluția a fost menținută de Curtea de Apel București, secția a III - a civilă, care prin decizia nr. 170 din 20 martie 2003 a respins apelul declarat de reclamant.
împotriva acestei din urmă decizii reclamantul a declarat în termenul legal, recursul de față prin care susține în esență că instanțele au interpretat greșit actul dedus judecății, motiv de casare prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., constând în aceea că nu s-a înțeles obiectul cererii formulate.
Recursul este fondat.
Autorii reclamanților, ai căror moștenitor este, au fost proprietarii a două imobile, situate în Călărași, str. F. și str. D. Ambele se pare că au intrat în proprietatea statului în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, ceea ce ar atrage îndreptățirea acestuia la măsuri reparatorii în condițiile Legii nr. 10/2001.
Instanțele și-au încălcat rolul activ prescris de art. 129 C. proc. civ. atunci când au trecut la soluționarea unei asemenea cauze în lipsa dosarului (sau a copiei conforme) existent la organele locale pentru aplicarea Legii nr. 10/2001, pentru a verifica, în raport cu conținutul notificării, dacă refuzul (căruia îi este asimilată atitudinea pasivă a destinatarilor, pe o perioadă mai mare de doi ani) acordării măsurilor reparatorii este justificat în raport cu dispozițiile Legii nr. 10/2001 și Normele metodologice de aplicare a acesteia (art. 36.1).
în consecință, recursul a fost admis.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6121/2004. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6174/2004. Civil → |
|---|
