ICCJ. Decizia nr. 1993/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată sub nr.1929 din 21 octombrie 2002 reclamantele SC B. SA și A.T.P .au chemat în judecată pe pârâta SC V.V. SA și au solicitat ca aceasta să fie obligată: să înceteze folosirea în activitatea sa de comunicat a mărcii "Pietroasa" și a mențiunii "Pietroasele" care, datorită identității/similarității cu marca "Pietroasa" și indicația geografică "Dealu Mare - Pietroasa" creează confuzie în rândul consumatorilor și să fie obligată să plătească penalități.
în motivarea acțiunii reclamanta SC B. SA a arătat că este titulara mărcii "Pietroasa" iar A.T.P. este titulara indicației geografice "Dealu Mare - Pietroasa".
Au mai precizat reclamantele că pârâta folosește marca "Pietroasa" și mențiunea "Pietroasele" pe ambalajele produselor pe care le comercializează.
Tribunalul Vrancea prin sentința civilă nr.25 din 30 ianuarie 2003 a respins acțiunea.
S-a reținut că reclamanta SC B. SA este titulara mărcii "Pietroasa" iar pârâta SC V.V. SA este titulara mărcilor "Proles Pontica" și "Vinuri de aur tradiționale". Pârâta, s-a arătat, își comercializează produsele utilizând cele două mărci a căror titulară este iar pe etichetele vinurilor vândute de aceasta nu apare marca "Pietroasa".
S-a precizat că Legea nr. 244/2002,art. 18, lit. b) alin. ultim permite ca vinurile de calitate fără denumire de origine controlată să fie comercializate prin indicarea provenienței lor geografice în speță Podgoria Pietroasele.
Curtea de Apel Galați, secția civilă, prin decizia civilă nr. 81 din 22 mai 2003 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantele SC B. SA Buzău și A.T.P. împotriva sentinței civile nr.25 din 30 ianuarie 2003 a Tribunalului Vrancea considerând că prima instanță a făcut o justă aplicare în speță a dispozițiilor art. 38 din Legea nr. 84/1998.
în termen legal, împotriva deciziei civile nr. 81 din 22 mai 2003 a Curții de Apel, Secția civilă au declarat recurs reclamantele SC B. SA Buzău și A.T.P., au solicitat casarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și au susținut, în esență, că: instanțele au considerat greșit că dispozițiile art. 36,art. 67 și art. 75 din Legea nr. 84/1998 care instituie un drept exclusiv de folosire a unei mărci și indicații geografice trebuie interpretate în sens restrictiv pentru a da eficiență dispozițiilor art. 18 lit. b) din Legea nr. 244/2002 și astfel a se putea menționa indicația geografică ori denumirea de origine controlată. La drepturile de folosință exclusivă a mărcii și indicației geografice înregistrate fără ca legiuitorul să fi prevăzut vreo excepție. Legea nr. 244/2002 instituie obligația de a înscrie indicația geografică sau denumirea de origine controlată însă producătorii și ceilalți comercianți de produse vitivinicole trebuie să procedeze potrivit reglementărilor în vigoare la obținerea de certificate sau atestări de la organismele de stat abilitate, pentru a utiliza indicația geografică sau denumirea de origine controlată.
Recursul este nefondat.
SC B. SA Buzău este titulara mărcii "Pietroasa", A.T.P. este titulara indicației geografice "Dealu Mare - Pietroasa" iar SC V. SA Focșani este titulara mărcilor "Proles Pontica" și "Vinuri de aur tradiționale".
Instanțele de fond și de apel au reținut corect că pârâta SC V. SA Focșani au indicat originea geografică a vinului comercializat, vin provenit de la S.C.D.V.P. SA prin inserarea pe etichetele folosite a provenienței geografice a vinului, Podgoria Pietroasele.
într-adevăr, prin art. 36,art. 67 și art. 75 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice a fost reglementat dreptul exclusiv al titularului de folosire a mărcii sau indicației geografice înregistrate.
Art. 38 din Legea nr. 84/1998 prevede în mod expres că titularul mărcii nu poate cere să se interzică unui terț să folosească în activitatea sa comercială.., indicații care se referă la_calitatea_, originea geografică a produsului sau orice alte caracteristici ale acestuia.
Prevederile Legii nr. 84/1998 trebuie interpretate însă și în raport de dispozițiile Legii nr. 244/2002 a viei și vinului, art. 18, lit. b) în baza căreia este obligatoriu a fi indicată proveniența geografică_în scopul de a garanta pe consumator asupra respectării condițiilor de calitate și a caracteristicilor specifice produsului din zona la care se referă indicația geografică.
Față de considerentele menționate, recursul a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2442/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1980/2005. Civil → |
|---|
