ICCJ. Decizia nr. 2533/2005. Civil

Prin acțiunea înregistrată la 1 aprilie 2003 pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, reclamantul M.C. a chemat în judecată pe pârâții I.I.N. și I.I. , solicitând rezilierea contractului de întreținere autentificat la 14 ianuarie 2000 prin care a înstrăinat acestora, fiica și ginerele său, proprietatea asupra unui imobil, teren și construcții situat în comuna Prunișor, satul Balota, județul Mehedinți, în schimbul întreținerii.

A motivat reclamantul că începând cu 15 mai 2001 pârâții au refuzat să-i mai acorde întreținere, nu au asigurat lemne de foc, au înstrăinat o serie de bunuri din gospodărie, au avut un comportament neadecvat, producând certuri și scandaluri.

Prin întâmpinare, pârâții au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, arătând că la cererea reclamantului și-au înstrăinat apartamentul din Reșița și s-au mutat cu el, pentru a gospodări împreună aducând numeroase îmbunătățiri imobilului care ulterior le-a fost înstrăinat prin contractul în discuție.

După administrarea probei cu înscrisuri, interogatorii, martori, Judecătoria Drobeta Turnu Severin a pronunțat sentința civilă nr. 3949 din 12 septembrie 2003, prin care a respins acțiunea ca nefondată.

S-a reținut că motivele invocate nu s-au verificat din punct de vedere probatoriu, reclamantul fiind cel care a refuzat de la un moment dat acceptarea întreținerii din partea pârâților.

Apelul declarat de reclamant împotriva sentinței a fost respins de Curtea de apel Craiova prin decizia civilă nr. 848 din 15 aprilie 2004.

Procedând la propria evaluare a probelor administrate, instanța devolutivă de control judiciar a ajuns la aceeași concluzie, în sensul că nu s-a dovedit culpa pârâților pentru a se putea admite acțiunea în rezoluțiunea contractului de întreținere.

împotriva acestei decizii în termen legal a declarat recurs reclamantul, care a reproșat ambelor instanțe interpretarea greșită a probelor administrate, acestea dovedind, în opinia sa, că se impune rezoluțiunea contractului.

Prin întâmpinare, intimații-pârâți au solicitat respingerea recursului.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 304 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere pe calea extraordinară de atac a recursului numai pentru motivele de nelegalitate enumerate limitativ la pct. 1- 10.

în speță, reclamantul nu a indicat nici un motiv de nelegalitate a deciziei recurate, toate criticile vizând o pretinsă interpretare greșită a probelor de către instanța de apel.

Singura problemă de drept ce se cere a fi dezlegată în speță vizează motivele pentru care un contract de întreținere, contract nenumit, care nu are o reglementare proprie, poate fi rezolvit.

în acest sens, cum bine a stabilit instanța de fond, primesc aplicare soluțiile admise în aplicarea art. 1020 și art. 1021 C. civ., potrivit cu care rezoluțiunea unei convenții sinalagmatice se poate dispune numai dacă una dintre părți nu-și execută în mod culpabil obligația asumată prin contract, nefiind admisibil ca reclamantul să obțină unilateral retragerea consimțământului dat la înstrăinare.

Cum a rezultat din expunerea rezumată a lucrărilor dosarului, ambele instanțe au examinat cu atenție probele administrate, din interpretarea cărora a rezultat că nu există culpă a pârâților în neexecutarea temporară a obligației contractuale de întreținere.

Pentru motivele deja expuse, aprecierea probelor nu intră în competența înaltei Curți, astfel încât, neexistând motive de nelegalitate dovedite, recursul a fost respins ca nefondat.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2533/2005. Civil