ICCJ. Decizia nr. 7745/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7745
Dosar nr. 19615/200.
Şedinţa publică din 7 octombrie 2005
Asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
La data de 14 august 2002 reclamanţii G.V.V., G.I. şi G.S. au chemat în judecată pe pârâta SC P. SA Piteşti solicitând instanţei ca prin hotărâre judecătorească să se constate nulitatea absolută a actului de vânzare-cumpărare intervenit între A.P.A.P.S. şi pârâtă, având ca obiect imobilul cu destinaţie moară şi restituirea în natură a acesteia.
Judecătoria Piteşti prin sentinţa civilă nr. 5087/2002 a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Argeş având în vedere dispoziţiile art. 24 alin. (8) din Legea nr. 10/2001.
Tribunalul Argeş investit cu soluţionarea capătului de cerere privind restituirea în natură a imobilului, prin sentinţa civilă nr. 67 din 1 aprilie 2004 a respins cererea de restituire a imobilului formulată de reclamanţi şi cererea de intervenţie în interes propriu formulată de G.E., G.A. şi U.S., privind acelaşi imobil, moară ţărănească.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că imobilul a cărui restituire se solicită, nu poate fi identificat, prin refuzul reclamanţilor şi intervenienţilor de a depune onorariul de expertiză tehnică necesară probării dreptului pretins.
Împotriva acestei hotărâri au formulat apel reclamanţii şi intervenienţii care a fost respins ca nefondat de către Curtea de Apel Piteşti prin Decizia civilă nr. 1771/A din 10 septembrie 2004.
Instanţa de apel a considerat justă hotărârea primei instanţe de a da eficienţă dispoziţiilor art. 1169 C. civ. potrivit cărora oricine face o susţinere în faţa instanţei trebuie să o şi dovedească.
Reclamanţii au formulat în termen legal recurs împotriva acestei decizii.
Recursul este întemeiat şi se va admite pentru următoarele considerente.
Potrivit disp. art. 129 alin. (5) C. proc. civ. judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale, iar pentru realizarea acestei finalităţi ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părţile se împotrivesc.
Instanţele de fond nu au fost preocupate să-şi îndeplinească această îndatorire.
În exercitarea rolului lor activ, instanţele aveau a dispune din oficiu în condiţiile art. 201 alin. (1) C. proc. civ., efectuarea expertizei tehnice prin care să se stabilească coordonatele de identificare ale bunului imobil a cărui restituire s-a solicitat, cu atât mai mult cu cât ambele instanţe au considerat că administrarea acestei probe este esenţială soluţionării juste a cauzei.
Pentru considerentele sus-menţionate recursul se va admite, se va casa hotărârea recurată, iar în temeiul art. 313 C. proc. civ. cauza se va trimite Curţii de Apel Bucureşti pentru rejudecarea apelului.
În rejudecare, instanţa de apel făcând aplicarea textelor de lege sus-arătate şi a disp. art. 292 alin. (1) C. proc. civ., va dispune din oficiu efectuarea expertizei tehnice, urmând a hotărî şi asupra cheltuielilor de administrare a probei potrivit art. 1711 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanţii G.V.V., G.I. şi G.S. împotriva deciziei civile nr.1 771/A din 10 septembrie 2004 a Curţii de Apel Piteşti.
Casează Decizia recurată şi trimite cauza la aceeaşi instanţă pentru rejudecarea apelului.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 7 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 10077/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1004/2005. Civil → |
|---|
