ICCJ. Decizia nr. 8576/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 8576
Dosar nr. 3974/2005
Şedinţa publică din 31 octombrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată, la 3 aprilie 2002, la Tribunalul Gorj, reclamanta R.C.E. a chemat în judecată pârâtele SC A. SA Bengeşti, Ciocadia şi A.P.A.P.S. solicitând ca, în temeiul Legii nr. 10/2001, să se dispună obligarea celor două pârâte la restituirea în natură sau a contravalorii la preţul pieţei a unui teren în suprafaţă de 2,5 ha situat în intravilanul satului Bălceşti.
Anterior sesizării tribunalului, reclamanta a trimis, conform Legii nr. 10/2001, notificare fiecărei pârâte.
Soluţionând litigiu, în primă instanţă, Tribunalul Gorj, secţia civilă, prin sentinţa nr. 162 din 9 iunie 2004, a admis în parte cererea reclamantei şi a dispus restituirea în natură a unei suprafeţe de teren de 1491 mp, iar cu privire la restul de suprafaţă de teren de 1635 mp s-a constatat că reclamanta este îndreptăţită la măsuri reparatorii în valoare de 163.620.990 lei.
Curtea de Apel Craiova, secţia civilă, prin Decizia nr. 225 din 21 ianuarie 2005, a admis apelurile declarate de SC A. SA Bengeşti, Ciocodia şi A.V.A.S. şi a schimbat în tot sentinţa civilă nr. 162/2004 a Tribunalului Gorj în sensul că a respins ca inadmisibilă acţiunea introdusă de reclamanta R.C.E.
Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reţinut că terenul în suprafaţă de 2,5 ha menţionat în acţiune a fost înscris în fosta cooperativă agricolă de producţie de autorii reclamantei şi ca atare reclamanta trebuie să urmeze integral procedura prevăzută de Legea fondului funciar, cererea întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001 fiind inadmisibilă potrivit art. 8 din această ultimă lege.
Împotriva deciziei curţii de apel a declarat recurs reclamanta solicitând casarea deciziei şi menţinerea sentinţei pronunţate de tribunal cu motivarea, în esenţă, că terenul a cărei restituire o cere în temeiul Legii nr. 10/2001 este completat diferit de suprafaţa de teren pentru care a cerut reconstituirea dreptului de proprietate conform Legii fondului funciar nr. 18/1991.
Recursul declarat nu este întemeiat.
Potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, nu intră sub incidenţa acestei legi terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, şi prin Legile nr. 1/2000 şi nr. 169/1997.
În cauză, aşa cum rezultă din raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul N.P. (filele 71-75 din dosarul primei instanţe) şi din adeverinţa nr. 824 din 21 martie 2005 eliberată de Primăria comunei Bengeşti, Ciocadia (fila 14 din dosarul instanţei de recurs) terenul menţionat în cererea de chemare în judecată face parte dintr-o suprafaţă mai mare de teren ce a aparţinut lui R.G.I.(autorul reclamantei). Întreaga suprafaţă de teren a fost înscrisă de autorii reclamantei în fosta cooperativă agricolă de producţie din localitatea lor de domiciliu.
După adoptarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, fostul proprietar a cerut reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 7,62 ha, în care a fost inclusă şi suprafaţa de 2,5 ha. menţionată, în prezentul dosar, în cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă. Un moştenitor (R.I.I.) al fostului proprietar a fost pus în posesie pe suprafaţa de 21.077,5 mp.
Până în prezent însă, nu au fost emise actele de proprietate în favoarea moştenitorilor fostului proprietar pentru suprafeţele de teren menţionate.
Partea de teren situată în intravilan din fosta proprietate a lui R.G.I. este deţinută de SC A. Bengeşti SA, societate comercială căreia i-a fost eliberat certificat de atestare a dreptului de proprietate încă de la 28 februarie 1994 (fila 32 din dosarul primei instanţe).
Probele enunţate atestă că regimul juridic al suprafeţei de 2,50 ha. teren menţionate în cererea de chemare în judecată şi în notificarea trimisă pârâtelor este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, aşa încât instanţa de apel a hotărât, în mod corect, că terenul aflat în litigiu nu intră sub incidenţa Legii nr. 10/2001, respingând, în consecinţă, acţiunea.
Hotărârea instanţei de apel fiind pronunţată cu aplicarea corectă a legii, recursul declarat de reclamantă urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta R.C.E. împotriva deciziei nr. 225 din 21 ianuarie 2005 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8623/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6967/2005. Civil → |
|---|
