ICCJ. Decizia nr. 6277/2006. Civil

Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca prin acțiunea înregistrată sub nr. 9043 din 22 septembrie 2003 a chemat în judecată Statul Român prin Ministerul Culturii și cultelor și Consiliul județean Cluj, Muzeul de Artă Cluj și a solicitat să se constate că au fost preluate fără titlu valabil următoarele bunuri mobile culturale: Nicolae Grigorescu: "Sfinții împărați Constantin și Elena", "Fecior boeresc", "Autoportret", "Turci prizonieri", "Țigani cu ursul", "Casa teslarului", "Livada înflorită", "Luminiș", "Peisaj de primăvară", "Clae de fân", "Peisaj la Posada", "Car cu boi", "Ulcică cu flori de munte", "Evreu galițian"; Ștefan Luchian: "Autoportret", "Brădet", "Spre cimitir", "Zarzavat", "Peisaj la Brebu", "Peisaj la Moinești-Bacău", "Sălciile", "Gălbenelele", "Tufănică", "Văzdoage", "Oală cu tufănele", "Buchet de tufănele", "Garoafe", "Crizanteme", "D-na Zizi Cirflec"; Nicolae Tonitza: "Interior", "Nud", "Negustorul de rahat"; Theodor Pallady: "Nud"; Iosif Iser: "Dansatoare obosită", "Țărance"; Camil Ressu:" Moară la Dârste"; Dimitrie Paciurea: "Ștefan Luchian" - bust, "Beethoven" - bust; Nicolae Vermont: "Mănăstirea Nămăești", să fie obligată pârâta să-i recunoască dreptul de proprietate iar pârâtul Muzeul de Artă Cluj să menționeze lângă operele de artă arătate și expuse "Donație V.C., proprietar Universitatea Babeș-Bolyai".

în motivarea acțiunii reclamantul a arătat că prin "actul de donație-acceptare" autentificat sub nr. 18243 din 26 iunie 1930 la fostul Tribunal Ilfov, V.C. a donat "Universității Regele Ferdinand I" din Cluj colecția sa de tablouri și lucrări de artă.

După anul 1947, s-a precizat, imobilul situat în Cluj Napoca, a fost preluat în mod abuziv de Statul Român și dat în administrare Muzeului de Istorie al Transilvaniei împreună cu operele de artă din colecția "V.C.". Ulterior, operele au fost predate, fără titlu, Muzeului de Artă din Cluj, care le deține în prezent.

Tribunalul Cluj, secția civilă, prin sentința civilă nr. 1255 din 2 iunie 2004 a admis excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantei Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca precum și excepțiile lipsei calității procesuale pasive ale pârâților Ministerul Culturii și Cultelor și Consiliul județean Cluj, Muzeul de Artă Cluj.

S-a reținut că prin actul intitulat "donație-acceptare" colecționarul V.C. a donat Universității Regele Ferdinand I o colecție de tablouri și lucrări de artă, colecție așezată în incinta Muzeului de Istorie a Transilvaniei, preluată ulterior de Muzeul de Artă Cluj.

S-a precizat că Universitatea Babeș-Bolyai care a luat ființă prin unificarea a două universități, Universitatea Babeș și Universitatea Bolyai, este persoană juridică de drept public de sine stătător.

S-a menționat că reclamanta nu a făcut dovada dreptului său de proprietate asupra colecției "V.C." precum și că obiectele de artă aparținând acestuia aparțin patrimoniului cultural național și sunt proprietate publică.

Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie prin decizia civilă nr. 217/A din 23 februarie 2005 a admis în parte apelul declarat de reclamanta Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca împotriva sentinței civile nr. 1255 din 2 iunie 2004 a Tribunalului Cluj, pe care a schimbat-o în parte în sensul că a respins excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantei și lipsei calității procesuale pasive a Consiliului județean Cluj, Muzeul de Artă Cluj.

S-a reținut că în temeiul Legii nr. 213 din 1998 s-a întocmit inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al județului Cluj, însușit de Consiliul județean Cluj prin hotărârea nr. 14/2001, ulterior modificată, atestată prin H.G. nr. 969/2002, în care este inclusă și colecția "V.C.", aflată în domeniul public județean, în administrarea Muzeului de Artă Cluj.

în termen legal, împotriva deciziei civile nr. 217/A din 23 februarie 2005 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie a declarat recurs reclamanta Universitatea "Babeș-Bolyai" Cluj-Napoca, a solicitat casarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și a susținut, în esență că: 1. hotărârea a fost pronunțată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 3 alin. (1) și art. 6 alin. (1) și (3) din Legea nr. 213/1998. Consiliul județean Cluj pentru a adopta o hotărâre valabilă în ceea ce privește includerea obiectelor de artă în litigiu în domeniul public județean trebuia să identifice și titlul de preluare. Aparțin domeniului public al statului sau al unităților administrativ teritoriale numai bunurile dobândite în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil.

2. în speță instanța trebuie să se pronunțe dacă obiectele de artă aparținând Colecției "V.C." au fost preluate cu titlu valabil din patrimoniul Universității Regele Ferdinand I Cluj.

3. Art. 80 alin. (2) din Legea nr. 182/2000 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 314/2004 permit ca bunurile culturale mobile preluate ilegal de autorități ale statului după data de 6 septembrie 1940 să fie revendicate de proprietarii de drept și să fie restituite acestora de către instituțiile care le dețin.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 6 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, fac parte din domeniul public sau privat al statului și bunurile dobândite de stat în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constituției, a tratatelor internaționale la care România era parte și a legilor în vigoare la data preluării lor de stat [alin. (1)]. Bunurile preluate de stat fără titlu valabil, inclusiv cele obținute prin vicierea consimțământului pot fi revendicate de foștii proprietari sau de succesorii acestora, dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparație.

Dispozițiile legale menționate reglementează posibilitatea revendicării, de către proprietari sau succesorii lor a bunurilor preluate de stat fără titlu valabil.

Prin art. 80 alin. (2) din Legea nr. 182/2000 astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 314/2004 bunurile culturale mobile preluate înainte de 6 septembrie 1940 de autorități ale statului nu pot fi revendicate; bunurile culturale mobile preluate ilegal de autorități ale statului după data de 6 septembrie 1940 pot fi revendicate de proprietarii de drept și vor fi restituite acestora de către instituțiile care le dețin pe baza unei hotărâri judecătorești definitive.

Ca atare este admisibilă acțiunea în revendicare mobiliară având ca obiect bunuri mobile culturale preluate de autorități ale statului după data de 6 septembrie 1940, calitate procesuală activă având proprietarii de drept.

în speță, acțiunea formulată de Universitatea Babeș-Bolyai Cluj Napoca are caracterul unei acțiuni în revendicare mobiliară a unor bunuri culturale.

Reclamanta nu are însă calitate procesuală activă întrucât nu a făcut dovada calității sale de proprietar de drept a obiectelor de artă revendicate, sarcină a probei ce îi revenea potrivit art. 1169 C. civ.

Universitatea "Regele Ferdinand I" din Cluj a fost recunoscută ca persoană juridică de drept public prin Legea publicată la data de 2 noiembrie 1924 în M.Of., nr. 243, promulgată de Regele Ferdinand.

Publicistul V.C., a donat Universității "Regele Ferdinand I" din Cluj colecția sa de tablouri și alte obiecte de artă cu sarcina pentru donatar de a întocmi un regulament pentru administrarea, organizarea și funcționarea "Fundațiunii V.C.". Donația a fost acceptată de către dr. E.R., rectorul Universității din Cluj, în baza autorizației date prin înaltul Decret Regal nr. 782 din 6 martie 1930.

"Fundația V.C." a luat ființă în baza actului legal de fondațiune din 2 noiembrie 1929 și a funcționat ca persoană juridică distinctă în condițiile Legii nr. 21/1924.

Actul de donațiune-acceptare a fost autentificat la data de 26 iulie 1930.

Colecția de artă V.C. a fost expusă în sălile Institutului de Studii Clasice și inaugurată la data de 21 octombrie 1930.

După intrarea în vigoare a Decretului nr. 121 din 27 mai 1948 au fost înființate ca persoane juridice distincte trei universități: Universitatea Victor Babeș din Cluj, Universitatea "I. Bolyai" din Cluj și Universitatea de Medicină și farmacie din Cluj, cu capacitate de folosință și patrimonii distincte.

Reclamanta Universitatea Babeș-Bolyai Cluj Napoca nu a făcut dovada că a existat un transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile revendicate în prezentul litigiu din patrimoniul Fundației "V.C." de pe lângă Universitatea Regele Ferdinand I Cluj în patrimoniul său printr-un mod legal de dobândire a proprietății.

Față de considerentele menționate, CURTEA urmează să se rețină că reclamanta nu are calitate procesuală activă în acțiunea sa reală mobiliară și să respingă recursul acesteia.

împotriva deciziei civile nr. 217/A din 23 februarie 2005 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie au declarat recursuri și pârâții Consiliul Județean Cluj pentru județul Cluj și Muzeul de Artă Cluj Napoca care au solicitat casarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și au susținut, în esență, că greșit s-a reținut că reclamanta Universitatea Babeș Bolyai Cluj are calitate procesuală activă.

Ambele recursuri au fost admise și, pentru considerentele arătate anterior, reținându-se că reclamanta nu are calitate procesuală activă în prezenta acțiune reală mobiliară, a fost casată decizia curții de apel, a fost respins apelul declarat împotriva sentinței tribunalului care a fost păstrată.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 6277/2006. Civil