ICCJ. Decizia nr. 7694/2006. Civil
| Comentarii |
|
Prin decizia civilă nr. 811 din 24 iunie 2005 Tribunalul Cluj a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul M.I. împotriva pârâtului Primarul Municipiului Cluj-Napoca, și în consecință: pârâtul a fost obligat ca în termen de 60 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, să emită dispoziție pentru restituirea în natură către reclamant a apartamentului nr. 1, înscris în C.F. Cluj-Napoca cu nr.top. 5885/1/1/I a părților indivize comune aferente acestuia înscrise în C.F., în întregime, a 61,477% din apartamentul 4, înscris în C.F. Cluj-Napoca cu nr.top. 5885/1/1/IV cit. și a 61,477% din părțile indivize comune aferente acestuia înscrise în C.F. potrivit expertizei întocmită în cauză de expertul B.G., imobile situate în Cluj-Napoca; a respins acțiunea cu privire la obligarea reclamantului la plata unei sulte în sumă de 385.100.000 lei.
S-a mai reținut că reclamantul a fost obligat la plata unei sulte în valoare de 388.100.000 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul M.I. are asupra imobilului de sub A + 1 cu nr.top. 5885 înscris sub nr. 6 dreptul de proprietate asupra cotei de 1/3 parte din acest imobil. Reclamantului i-a fost luat acest drept de către Statul Român, în temeiul Decretului nr. 218/1960 și a Decretului nr. 712/1966, în mod abuziv. Că, ulterior acest imobil a fost dezmembrat și transcris în C.F. Cluj terenul în suprafață de 540 mp rămânând înscris cu nr.top. 5885/1/2 în C F 1052.
S-a mai reținut că reclamantul are dreptul la restituirea în natură a apartamentului nr. 1, înscris în C.F. Cluj-Napoca, cu nr.top.5885/1/1/I, a părților indivize comune aferente acestuia înscrise în col. 138632, în întregime, a 61,477% din apartamentul 4, înscris în C.F. Cluj-Napoca, cu nr.top. 5885/1/1/IV cit. și a 61,477% din părțile indivize comune aferente acestuia înscrise în C.F. potrivit expertizei întocmită în cauză de expertul B.G., imobile situate în Cluj-Napoca.
Curtea de Apel Cluj prin decizia civilă nr. 714 din 19 august 205, a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul Primarului municipiului Cluj-Napoca, împotriva sentinței civile nr. 811 din 24 iunie 2005 pronunțată de Tribunalul Cluj.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că reclamantul M.I., cu extrasul C.F., și-a dovedit dreptul de proprietate asupra imobilului înscris sub A + 1, nr.top. 5885 sub B 6, asupra cotei de 1/3 parte din acest imobil, drept care i-a fost preluat de Statul Român în baza Decretului nr. 218/1960 și Decretului nr. 712/1966, fără titlu valabil, sau în accepțiunea art. 20 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 preluat în mod abuziv.
împotriva deciziei civile mai sus menționată, a declarat recurs Primarul municipiului Cluj-Napoca criticând-o ca fiind nelegală invocând art. 304 pct. 9 C. proc. civ., deoarece:
- cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul M.I. este prematură, întrucât parcurgerea procedurii administrative prealabile prevăzută de art. 22 din Legea nr. 10/2001 republicată nu a fost parcursă de reclamant.
- Restituirea apartamentelor libere se face în limita cotei de proprietate deținută de fostul proprietar la data preluării de către Statul Român a imobilului respectiv. Or, în cauză reclamantul a avut înscris dreptul său de proprietate în C.F. Cluj-Napoca, nr.top. 5585 sub B 6 asupra cotei de 1/3 parte din imobilul în litigiu, respectiv 33,333% din întreg imobilul, iar nu cu privire la ambele apartamente, nr. 1 și 4, care reprezintă 44,148% din întregul imobil.
Recursul este nefondat.
Reclamantul M.I. a revendicat în condițiile art. 22 din Legea nr. 10/2001 republicată, apartamentele 1 și 4 din imobilul situat în Cluj-Napoca. în acest sens, reclamantul a adresat Primăriei Cluj-Napoca notificarea înregistrată sub nr. 121 din 12 iunie 2001 la Biroul Executorului Judecătoresc, f. 3 dosar fond.
După trecerea termenului de 60 zile prevăzut de art. 25 din Legea nr. 10/2001 republicată, reclamantul s-a adresat Tribunalului Cluj, secția civilă, conform art. 26 alin. (3) din aceeași lege.
Mai exact, reclamantul M.I. a formulat cerere de chemare în judecată în contra pârâtului Primarul Municipiului Cluj-Napoca la data de 15 noiembrie 2004, f. 2 dosar fond.
Prin urmare, cererea de chemare în judecată formulată de reclamant nu este prematură, ea a fost făcută cu respectarea textelor de lege mai sus menționată.
Reclamantul are dreptul la restituire în natură doar a cotei de 1/3 parte din imobil, respectiv a procentului de 33,333% din întregul imobil, iar nu cu privire la ambele apartamente, nr. 1 și 4, deoarece acestea reprezintă 44,188% din întreg imobilul, raport de expertiză întocmit de expertul B.G., f. 93-102 dosar fond.
în situația în care s-ar dispune emiterea dispoziției de restituire în natură cu privire la diferența de la 33,333% până la 44,188%, nu ar exista nici o justificare cu privire la această diferență de cotă câtă vreme reclamantul are dreptul la restituirea în natură, doar cu privire la cota sa de proprietate care i-a fost preluată fără titlu. în atare situație, reclamantului i se poate restitui în natură întreg apartamentul 1, care reprezintă un procent de 16,011% din întreg imobilul, însă mai are dreptul și la un procent de 17,322% până la procentul care i se cuvine de 33,333% din întreg imobilul.
Prin urmare dacă i se atribuie reclamantului diferența de 17,322% care i se mai cuvine din întreg imobilul, raportat la apartamentul nr. 4, acest procent este de 61,477 din apartamentul nr. 4, urmând ca Statul Român să rămână intabulat pe restul de 38,523% din acest apartament.
Potrivit pct. 4.1. din H.G. nr. 498 din 18 aprilie 2003 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001. La art. 4 alin. (1) din lege, în cazul în care restituirea aceluiași imobil este cerută de mai multe persoane îndreptățite, care nu sunt rude și care invocă un titlu de proprietate ce atestă existența unei coproprietăți la data preluării abuzive, se va emite o decizie de restituire în care se vor consemna cotele ideale prevăzute în titlul de proprietate invocat. în cazul în care numai o parte din foștii proprietari au solicitat restituirea pe calea legii, decizia de restituire se va limita numai la cotele ideale cuvenite acestora. Ulterior emiterii deciziei de restituire, coproprietarii pot ieși din indiviziune pe calea dreptului comun.
Textul de lege mai sus menționat trebuie interpretat în sensul că fostul proprietar are dreptul să i se restituie dreptul de proprietate doar în limita dreptului pe care l-a avut la data preluării. Nimic nu împiedică însă, ca în speță, să se restituie proprietarului fie apartamentele deoarece opțiunea aparține de data aceasta fostului proprietar, acesta neavând nici o culpă pentru faptul că de la data preluării și până la data restituirii imobilul în litigiu a fost împărțit pe apartamente.
Prin urmare, se poate restitui reclamantului un apartament individualizat și o parte a altui apartament, până la cota ce a avut-o fostul proprietar. Nu se poate dispune restituirea în natură pentru cota de 9/3 parte din întreg fostul imobil, deoarece în prezent imobilului i-a fost modificată starea tabulară, față de data preluării, prin crearea mai multor apartamente, parte din ele fiind înstrăinate.
Pentru toate aceste considerente înalta Curte constată că motivele de recurs invocate nu se circumscriu temeiurilor de drept prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și pe cale de consecință se a respins ca nefondat recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7686/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 7726/2006. Civil → |
|---|
