ICCJ. Decizia nr. 3036/2007. Civil
Comentarii |
|
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la data de 16 decembrie 2004, și ulterior precizată, numiții P.A., A.S. și B.I.G. au solicitat în contradictoriu cu pârâții Primăria municipiului Ploiești, Ministerul Finanțelor Publice prin D.G.F.P. Prahova și A.V.A.S. să fie anulată dispoziția nr. 9359 din 18 noiembrie 2004 emisă de primul pârât, prin care le-a fost respinsă notificarea vizând acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul, construcție și teren, situat în Ploiești.
Prin sentința civilă nr. 372 din 1 aprilie 2005, Tribunalul Prahova a respins acțiunea, reținând că nu s-a făcut dovada preluării terenului în proprietatea statului fără un titlu valabil, o astfel de operațiune nefiind menționată în nici o evidență oficială.
Apelul declarat de contestatori împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr. 11 din 26 ianuarie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești.
Curtea a reținut în esență că dreptul de proprietate al autorilor contestatorilor asupra imobilului este necontestat, însă din actele dosarului rezultă că bunul în litigiu a fost trecut în proprietatea statului anterior datei de 6 martie 1945, deci în afara perioadei de referință a Legii nr. 10/2001. Contestatorii nu au administrat vreo dovadă contrară, astfel încât dispoziția administrativă și sentința care a confirmat-o sunt corecte.
împotriva acestor hotărâri contestatorii au declarat recursul de față, întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., și au susținut că, reținând greșit că imobilul a fost preluat de către stat anterior datei de 6 martie 1945, instanțele au făcut o aplicare greșită a dispozițiilor legale.
Recursul este întemeiat.
Lipsite de rol activ și fără să aprofundeze analiza probatoriilor administrate, instanțele au concluzionat pe baza unui singur înscris, decizia Primăriei Ploiești nr. 25257/1941, că imobilul în litigiu a fost preluat de către stat și demolat înainte de 6 martie 1945. Nu s-a observat însă că, astfel cum rezultă din adresa nr. 4390 din 8 noiembrie 2005 a Arhivelor Naționale, decizia menționată se referă la un alt imobil și nici că, din cuprinsul foii matricole privind impozitele locale rezultă că acesta mai exista în anul 1953.
Este cert că, potrivit prevederilor art. 1169 C. civ., contestatorii au sarcina probei însă nici concluzia instanțelor, care nu au stăruit pentru aflarea adevărului, în sensul că nu se poate stabili data preluării, nu poate fi validată fără o suplimentare a probatoriilor, care este absolut necesară.
în consecință, înalta Curte a admis recursul, a casat decizia atacată, a admis apelul contestatorilor împotriva sentinței de fond și, în baza dispozițiilor art. 312-313 C. proc. civ., a desființat sentința și a trimis cauza spre rejudecare la același tribunal în vederea stabilirii, prin suplimentarea probatoriilor utile, a situației de fapt care să permită o aplicare corectă a legii.
← ICCJ. Decizia nr. 3026/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3217/2007. Civil → |
---|