ICCJ. Decizia nr. 5783/2007. Civil
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 510 din 1 iunie 2005 Tribunalul Cluj a respins cererea formulată de reclamantul Ș.A. în contradictoriu cu pârâtul primarul municipiului Cluj Napoca, pentru anularea dispoziției emise în baza Legii 10/2001.
în considerentele sentinței s-a reținut că imobilul înscris în C.F. 29857 Cluj a aparținut inițial autorului reclamantului, decedat la 15 decembrie 1983, iar la data de 4 aprilie 1984 reclamantul și fratele său, Ș.N. și-au întabulat în C.F. dreptul de proprietate asupra imobilului, cu titlu de moștenire.
Imobilul a trecut în proprietatea statului prin expropriere, conform Decretului nr. 89/1984.
Susținerea reclamantului că este îndreptățit să beneficieze de măsuri reparatorii pentru întregul imobil, întrucât acesta a fost preluat direct de la tatăl său, a fost înlăturată de instanță, cu motivarea că mențiunile din C.F. fac dovada deplină a dreptului de proprietate și că imobilul a fost preluat de la cei doi proprietari tabulari și nu de la antecesorul comun al acestora.
împotriva sentinței a declarat apel reclamantul susținând că la data exproprierii proprietarul imobilului era autorul său, Ș.A., întrucât dezbaterea succesiunii a avut loc după momentul exproprierii. De asemenea, în speță sunt aplicabile prevederile art. 3 lit. a) din Legea 10/2001 deoarece fratele reclamantului, Ș.N. nu a formulat notificare.
Prin decizia civilă nr. 413 A din 15 noiembrie 2006 Curtea de Apel Cluj a respins apelul ca nefondat reținând, în esență, că imobilul a fost preluat de la cei doi proprietari tabulari, respectiv reclamantul și fratele său, iar prevederile art. 4 alin. (3) din Legea 10/2001 nu sunt aplicabile în cauza de față.
împotriva deciziei instanței de apel a formulat recurs reclamantul Ș.A., în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., învederând că decizia atacată a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art. 3 lit. a) și art. 4 alin. (22) _i (4) din Legea 10/2001, iar în motivarea recursului a reiterat motivele de apel.
Recursul este nefondat.
Analizând lucrările dosarului s-a constatat că imobilul în litigiu, situat în Cluj, compus din 3 camere și dependințe a aparținut proprietarului tabular Ș.A., autorul recurentului.
După decesul proprietarului inițial, survenit la 15 decembrie 1983, imobilul a trecut, prin moștenire, în proprietatea recurentului și a fratelui său, Ș.N., în cote egale de 1, fiind întabulat pe numele noilor proprietari prin încheierea nr. 3516/4 aprilie 1984 (fila 11 a dosarului de fond).
După întabularea dreptului de moștenire imobilul a fost expropriat prin Decretul nr. 89 din 28 aprilie 1984. Ca atare, la momentul exproprierii proprietarii de drept ai imobilului erau recurentul și fratele său, fiecare cu o cotă egală de 1. Faptul că în anexa Decretului nr. 89/1984, la poziția 55, figurează că imobilul a fost preluat de la autorul recurentului nu are nici o relevanță, cât timp s-a dovedit cu probe pertinente că imobilul fusese deja întabulat pe numele noilor proprietari.
Având în vedere această situație, recurentul nu poate solicita acordarea măsurilor reparatorii pentru întregul imobil, ci doar pentru cota de 1 pe care a deținea la data preluării abuzive, conform art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea 10/2001. Prevederile art. 4 alin. (2) și (4) din aceeași lege nu au aplicabilitate în speță, întrucât, așa cum s-a expus anterior, recurentul avea calitatea de coproprietar la data exproprierii imobilului.
Față de aceste considerente, recursul a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5775/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5421/2007. Civil → |
|---|
