ICCJ. Decizia nr. 7543/2007. Civil

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 7543/2007

Dosar nr. 1249/113/200.

Şedinţa publică din 8 noiembrie 2007

Asupra recursului civil de faţă.

Din analizarea actelor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 1075 din 15 noiembrie 2006, Tribunalul Brăila a respins acţiunea formulată de reclamantul N.I. în contradictoriu cu Instituţia Primarului municipiului Brăila, pentru autoritate de lucru judecat.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat retrocedarea terenului în suprafaţă de 129 mp, situat în Brăila, la care se consideră îndreptăţit, potrivit Legii nr. 10/2001.

Tribunalul a mai reţinut că, la data de 26 octombrie 2001, reclamantul a formulat notificarea prin care a solicitat restituirea în natură a terenului, notificarea fiind respinsă ca neîntemeiată prin dispoziţia nr. 3698 din 7 iunie 2002.

Împotriva acestei dispoziţii, reclamantul a formulat contestaţie la Tribunalul Brăila, respinsă prin sentinţa civilă nr. 376 din 15 octombrie 2002, motivat de faptul că terenurile atribuite în folosinţă pe durata existenţei construcţiei, în condiţiile art. 30 din Legea nr. 58/1974, trec în proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinţă, proprietarii construcţiilor şi că, existând o reglementare expresă a situaţiei juridice a acestor terenuri, în mod corect Primarul municipiului Brăila a respins notificarea.

Apelul declarat de reclamant împotriva sentinţei a fost respins prin Decizia civilă nr. 6A din 17 ianuarie 2003 a Curţii de Apel Galaţi.

Tribunalul a mai constatat că, raportat la cererea ce s-a soluţionat prin hotărârile anterioare, operează autoritatea de lucru judecat, pentru că în ambele cereri s-a solicitat restituirea suprafeţei de 129 mp teren, situat în municipiul Brăila, cererile au fost făcute de aceeaşi persoană împotriva instituţiei Primarului municipiului Brăila şi s-a întemeiat pe aceeaşi cauză.

Prin Decizia nr. 52A din 15 februarie 2007, Curtea de Apel Galaţi a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamant.

Curtea de apel a reţinut că, în prezenta cauză, reclamantul a solicitat, în baza Legii nr. 10/2001, restituirea în natură a aceluiaşi teren ce a făcut obiectul judecăţii finalizate prin sentinţa civila nr. 376/2002 a tribunalului Brăila şi prin Decizia civilă nr. 6A/2003 a Curţii de Apel Galaţi.

Având în vedere că a doua cererea are acelaşi obiect, este fundamentată pe acelaşi temei juridic şi este formulată între aceleaşi părţi, în aceeaşi calitate, instanţa de apel a constatat că sunt aplicabile dispoziţiile art. 1201 C. civ., iar sentinţa pronunţată de tribunal este temeinică şi legală.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs reclamantul.

Invocând dispoziţiile art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ., recurentul a arătat că Decizia este nelegală, pentru că reanalizarea notificării se impune, în contextul modificărilor aduse Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005, ale cărei dispoziţii devin aplicabile şi terenurilor intravilane.

Interpretând în mod greşit actul juridic dedus judecăţii, instanţele au înţeles că prin cererea de chemare în judecată s-a contestat din nou dispoziţia deja emisă, în condiţiile în care, în prezenta cauză s-a solicitat reanalizarea notificării, în funcţie de modificările legislative intervenite.

Criticile formulate permit încadrarea în textele invocate de recurent, dar nu sunt fondate, pentru cele ce se vor arăta în continuare.

Pentru a exista putere de lucru judecat, trebuie să existe triplă identitate: de părţi, de obiect şi de cauză.

Aşa cum recurentul însuşi arată, prezenta cauză are ca obiect reanalizarea notificării soluţionate prin dispoziţia nr. 3698 din 7 iunie 2002, emisă de Primarul municipiului Brăila.

Printr-o cauză soluţionată anterior, prin sentinţa civilă nr. 376 din 15 octombrie 2002, pronunţată de Tribunalul Brăila, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 6A din 17 ianuarie 2003, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi a fost respinsă ca nefondată contestaţia formulată de reclamant împotriva dispoziţiei nr. 3698 din 7 iunie 2002, prin care Primarul municipiului Brăila a respins cererea de restituire n natură a suprafeţei de 129 mp teren intravilan.

Faţă de această situaţie, se constată că în cauză operează puterea lucrului judecat.

Astfel, există identitate de părţi, pentru că, în ambele cauze au figurat ca părţi reclamantul şi Primarul municipiului Brăila, în aceeaşi calitate.

De asemenea, există identitate de obiect, atât sub aspectul pretenţiei concrete deduse judecăţii, cât şi sub aspectul dreptului subiectiv ce poartă asupra dreptului material.

Altfel, în prima cauză, reclamanta a solicitat restituirea suprafeţei de 129 mp teren, invocând dreptul la restituirea în natură pe care i-l conferă Legea nr. 10/2001, iar în prezenta cauză a solicitat restituirea aceleiaşi suprafeţe, invocând acelaşi drept la restituire consacrat de Legea nr. 10/2001.

Şi cauza celor două litigii este identică, pentru că, în primul proces, la fel ca în cel prezent s-au invocat ca temei de drept dispoziţiile Legii nr. 10/2001.

Este adevărat că ulterior hotărârilor pronunţate în primul proces, Legea nr. 10/2001 a fost modificată prin Legea nr. 247/2005, dar nici o dispoziţie din legea nouă nu a prevăzut un nou termen de depunere a notificărilor pentru acordarea măsurilor reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001 şi nici nu a acordat persoanelor îndreptăţite dreptul de a formula o nouă cerere de restituire a imobilului preluat în mod abuziv, de a reanaliza dispoziţiile emise sau de a formula acţiune în instanţă pentru reanalizarea notificării, deja soluţionată.

Faţă de cele arătate, recursul declarat se va privi ca nefondat şi, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamantul N.I. împotriva deciziei nr. 52A din 15 februarie 2007 a Curţii de Apel Galaţi, secţia civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 noiembrie 2007

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 7543/2007. Civil