ICCJ. Decizia nr. 5938/2008. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5938/2008
Dosar nr.16824/3/200.
Şedinţa publică din 16 octombrie 2008
Deliberând asupra recursului civil de faţă.
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele.
Prin Decizia nr. 132 din 10 aprilie 2006, A.V.A.S. a admis în parte notificările formulate de S.M.C. şi G.C. în temeiul Legii nr. 10/2001, înregistrate sub nr. 496 şi 497 din 13 martie 2001 şi a propus acordarea de măsuri reparatorii, conform art. 29 din Legea nr. 10/2001, petenţilor, pentru imobilul situat în incinta SC V. SA Comarnic, compus din teren în suprafaţă de 18.836 mp şi clădirea - birou administrativ, imobile care, la momentul naţionalizării fabricii H.K. SAR erau arendate /închiriate fabricii; cu privire la restul suprafeţei de teren, ce a făcut obiectul notificărilor şi care nu rezultă că se afla în patrimoniul fabricii H.K. la momentul naţionalizării acesteia, şi-a declinat competenţa de soluţionare a notificărilor în favoarea Primăriei oraşului Comarnic, conform art. 22 alin. (4) şi art. 28 din Legea nr. 10/2001, în vederea identificării unităţii deţinătoare.
S.M.C. şi G.C. au formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 132 din 10 aprilie 2006 emisă de A.V.A.S., înregistrată la data de 17 mai 2006, pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV a civilă, prin care au solicitat modificarea în parte a deciziei şi obligarea pârâtei A.V.A.S. de a acorda măsuri reparatorii pentru imobilele proprietatea autorului lor, S.Ş., situate în Comarnic, jud. Prahova, compuse din teren în suprafaţă de 29.278 mp şi clădire - birou administrativ, în incinta SC V. SA Comarnic.
Tribunalul Bucureşti, secţia a IV a civilă, prin sentinţa nr. 847 din 7 iunie 2007 a admis contestaţia reclamanţilor S.M.C. şi G.C. în contradictoriu cu pârâta A.V.A.S.
A completat şi modificat Decizia nr. 132 din 10 aprilie 2006 emisă de A.V.A.S. în soluţionarea dosarului întocmit în baza notificărilor nr.496 şi 497/2001 formulate de S.M.C. şi G.C., în sensul că:
A obligat-o pe pârâta A.V.A.S. să propună reclamanţilor măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenul în suprafaţă totală de 29.278 mp, situat în localitatea Comarnic, incinta SC V. SA, jud. Prahova, astfel cum este identificat prin raportul de expertiză topografică nr. 3445 din 2 mai 2007 întocmit de expert G.G. şi pentru clădirea - birou administrativ, constând în despăgubiri acordate în condiţiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
Pentru a decide astfel, instanţa de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Imobilul care a făcut obiectul notificărilor 496 şi 497 din 13 martie 2001, compus din teren în suprafaţă de 29.278 mp, situat în localitatea Comarnic, jud. Prahova, pe care s-a situat fosta fabrică H.K., actualmente SC V. SA Comarnic, a aparţinut lui S.Ş., autorul reclamanţilor, fiind dobândit de acesta în perioada 1924 - 1938, prin 7 contracte de vânzare-cumpărare, depuse la dosar.
Din adresa nr.8985/04 decembrie 2001, emisă de Primăria oraşului Comarnic rezultă că imobilul menţionat a fost preluat în baza Legii nr. 119/1948 şi este evidenţiat în patrimoniul SC V. SA iar naţionalizarea imobilului este confirmată de anexa 12 la procesul-verbal de predare-primire din 13 iulie 1948 şi de celelalte acte anexă la procesul-verbal, conform cărora suprafaţa terenului proprietatea fabricii este de 30.991,6 mp (înscrisuri aflate la dosar).
Reclamanţii au făcut dovada, cu certificatele de moştenitor şi actele de stare civilă că sunt moştenitorii fostului proprietar al imobilului, S.Ş., având calitatea de persoane îndreptăţite la măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001.
Potrivit raportului de expertiză topografică nr. 3445/2007 întocmit de expert G.G., terenurile revendicate de reclamanţi, în suprafaţă totală de 29.278 mp, ce reprezintă fosta proprietate a autorului reclamanţilor, S.Ş., sunt situate pe raza oraşului Comarnic jud. Prahova, şi se identifică în incinta obiectivului - Fabrica 1, „ca fiind unele şi aceleaşi cu terenurile ce cuprind parte din terenul deţinut pe acest amplasament de SC V. SA Comarnic".
Expertul a concluzionat că suprafaţa de teren de 29.278 mp se suprapune, în totalitatea ei, peste terenul aflat în posesia SC V. SA Comarnic şi cuprinde terenul în suprafaţă de 18.836 mp alcătuit din loturile nr. 1 şi 3, proprietate naţionalizată în anul 1948 şi terenul în suprafaţă de 10.442 mp, reprezentând diferenţa dintre suprafaţa totală de 29.278 mp, revendicată şi suprafaţa de 18.836 mp, ce a făcut obiectul deciziei nr. 132/2006 emisă de A.V.A.S., teren ce se identifică în incinta Fabricii 1, cuprinzând terenurile nr. 2, 4, 5, 6 şi 7, individualizate în anexele la raportul de expertiză.
Instanţa de fond a reţinut, în baza temeiurilor menţionate, că în mod eronat, prin Decizia emisă de A.V.A.S. s-a propus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent doar pentru suprafaţa de teren de 18.836 mp, iar pentru restul suprafeţei de teren s-a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Primăriei Comarnic, întrucât, în realitate, din probele administrate în cauză rezultă că suprafaţa totală de teren pe care S.Ş., autorul reclamanţilor, a avut-o în proprietate şi care, în prezent, se află în posesia SC V. SA Comarnic, este de 29.278 mp şi nu de 18.836 mp, cât s-a menţionat în decizie.
Împotriva acestei sentinţe, pârâta A.V.A.S. a declarat apel, în motivarea căruia a susţinut că soluţia pronunţată de instanţa de fond este greşită, deoarece a emis Decizia pe care reclamanţii au contestat-o, după analizarea înscrisurilor aferente notificărilor formulate de aceştia, constatând că, în speţă, a avut loc naţionalizarea fabricii H.K., iar preluarea terenurilor s-a făcut de la această persoană juridică şi nu de la autorul reclamanţilor, S.Ş. În mod greşit a fost omologat raportul de expertiză care precizează că întreaga suprafaţă revendicată de reclamanţi se suprapune în totalitatea ei peste terenul aflat în posesia SC V. SA Comarnic ; calitatea A.V.A.S. în raportul juridic dedus judecăţii decurge numai din cea de instituţie publică implicată în privatizarea SC V. SA Comarnic şi care avea în proprietate numai o parte din suprafaţa revendicată, respectiv 18.836 mp, astfel încât doar pentru această suprafaţă pot fi acordate măsuri reparatorii. Pentru lămurirea celorlalte aspecte se impune stabilirea de către instanţa de fond a modalităţii în care SC V. SA Comarnic a dobândit întreaga suprafaţă, astfel încât să se determine modalitatea de reparaţie a prejudiciului suferit de reclamanţi.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV a civilă, prind Decizia nr. 814 din 5 decembrie 2007, a respins apelul declarat de pârâta A.V.A.S. împotriva sentinţei nr. nr. 847 din 7 iunie 2007 a Tribunalului Bucureşti, secţia a IV a civilă, ca nefondat, în baza considerentelor avute în vedere de instanţa de fond.
Instanţa de apel a reţinut că susţinerile pârâtei A.V.A.S., referitoare la faptul că în patrimoniul SC V. SA nu se află toată suprafaţa revendicată, sunt nefondate, deoarece raportul de expertiză efectuat în faza procesuală a fondului este clar în acest sens şi nu au fost administrate probe noi din care să reiasă că această societate comercială a intrat, printr-o altă modalitate în posesia diferenţei de teren de 10.442 mp. Aşa fiind, pârâta A.V.A.S. are obligaţia de a acorda măsuri reparatorii prin echivalent pentru întreaga suprafaţă de teren trecută abuziv în proprietatea statului, prin Legea nr. 119/1948, Primăria oraşului Comarnic neavând nici o competenţă în soluţionarea notificărilor nr. 496 şi nr. 497 din 13 martie 2001, deoarece întreaga suprafaţă de teren se află în patrimoniul SC V. SA Comarnic. împotriva acestei din urmă decizii, pârâta A.V.A.S. a declarat recurs, reiterând motivele invocate în apel.
Pârâta A.V.A.S. a criticat Decizia instanţei de apel susţinând că nu s-a permis stabilirea de către instanţa de fond a modului în care întreaga suprafaţă de 30.991,6 mp a intrat în patrimoniul Fabricii H.K., în condiţiile în care între autorul intimaţilor şi această fabrică au fost încheiate contracte de arendare numai pentru suprafaţa de teren de 18.836 mp, pe care A.V.A.S., în mod legal şi temeinic a avut-o în vedere pentru a stabili măsurile reparatorii la care sunt îndreptăţiţi reclamanţii.
Pârâta A.V.A.S. a mai susţinut că Decizia instanţei de apel se întemeiază pe raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de G.G. care concluzionează că întreaga suprafaţă revendicată de reclamanţi „se suprapune, în totalitatea ei, peste terenul aflat în posesia SC V. SA Comarnic", fără a se cerceta situaţia de la momentul naţionalizării. Calitatea A.V.A.S. în acest litigiu este stabilită de dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 10/2001, respectiv aceea de instituţie publică implicată în privatizarea SC V. SA Comarnic, societate comercială care are în proprietate numai o parte din terenurile revendicate de reclamanţi, respectiv suprafaţa de 18.836 mp, suprafaţă pentru care A.V.A.S. a emis Decizia cu propunerea de acordare de despăgubiri. Expertiza dispusă şi efectuată în cauză la instanţa de fond nu are relevanţă şi nu poate duce la măsura obligării A.V.A.S. de a emite o decizie cu propunere de măsuri reparatorii pentru întreaga suprafaţă revendicată de către reclamanţi.
Pârâta A.V.A.S. a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, la instanţa de fond, care urmează să stabilească modalitatea în care SC V. SA Comarnic a dobândit întreaga suprafaţă de teren revendicată, astfel încât să se determine modalitatea de reparaţie a prejudiciului suferit de reclamanţi.
Recursul este nefondat, pentru considerentele care succed.
Pentru clarificarea aspectelor invocate în acţiunea reclamanţilor şi lămurirea situaţiei de fapt, instanţa de fond a dispus în cauză, prin încheierea din 2 noiembrie 2006 efectuarea unei expertize de specialitate topografică ale cărei obiective au fost: identificarea imobilului teren în suprafaţă de 29.278 mp situat în Comarnic, jud. Prahova, proprietatea autorului reclamanţilor, S.Ş., conform amplasamentului menţionat în conţinutul celor 7 contracte de vânzare-cumpărare depuse la dosar, cu indicarea suprafeţelor, a laturilor şi vecinătăţilor şi cu întocmirea de schiţe cadastrale; să se precizeze dacă suprafaţa de teren a reclamanţilor se suprapune cu terenul aflat în prezent în posesia SC V. SA Comarnic, în tot sau parţial iar, în caz afirmativ, să se identifice pe schiţa cadastrală; dacă suprafaţa de teren a reclamanţilor se suprapune numai pe suprafaţa de teren de 18.836 mp menţionată în Decizia nr. 132 din 10 aprilie 2006 emisă de A.V.A.S. sau şi pe alte suprafeţe de teren iar, în caz afirmativ, să se indice pe schiţa cadastrală suprafaţa ocupată suplimentar faţă de cea menţionată în decizie, laturile şi vecinătăţile.
Raportul de expertiză întocmit de expertul G.G., la care a fost anexată întreaga documentaţie: planuri de încadrare în zonă, schiţe de plan, planuri de identificare, schiţe cadastrale, calculul suprafeţelor de teren identificate, planşe fotografice precum şi copii de pe actele de proprietate, contracte de arendare, notificările formulate în baza Legii nr. 10/2001, a fost depus la dosar la data de 2 mai 2007. Concluziile raportului de expertiză au fost în sensul că „suprafaţa de teren de 29.278 mp revendicată de reclamanţi se suprapune în tot cu terenul aflat în incinta Fabricii 1 şi în posesia SC V. SA".
Instanţa de fond, prin încheierea din 3 mai 3007, a dispus amânarea judecării cauzei la data de 31 mai 2007 pentru a da posibilitatea părţilor să ia cunoştinţă de conţinutul raportului de expertiză, punându-le în vedere ca, în eventualitatea în care înţeleg să formuleze obiecţiuni, să le depună la dosar cu cel puţin 5 zile înainte de termenul de judecată.
La termenul din 31 mai 2007, părţile au pus concluzii pe fond iar pârâta A.V.A.S., care a fost reprezentată de consilierul juridic al instituţiei, nu a contestat raportul de expertiză şi nu a formulat nici un fel de obiecţiuni. Instanţa de fond a soluţionat cauza având în vedere concluziile raportului de expertiză, necontestat de părţi şi a dispus în consecinţă.
În mod legal, instanţa de apel a constatat că nu este fondată critica pârâtei A.V.A.S., reiterată în recurs, conform căreia expertiza dispusă şi efectuată în faza procesuală a fondului nu are relevanţă şi nu poate duce la măsura obligării A.V.A.S. de a emite o decizie cu propunere de măsuri reparatorii pentru întreaga suprafaţă revendicată de reclamanţi, motivând că, prin concluziile raportului de expertiză, judicios argumentate s-a răspuns, clar şi precis tuturor obiectivelor stabilite de instanţa de fond, pârâta neformulând, de altfel, nici un fel de obiecţiuni la raportul de expertiză.
Simpla menţiune - „Suprafaţa terenului proprietatea fabricei este de 30,991.60 mp cu gard din lemn uzat 40%..." - din Anexa nr. 12 la procesul verbal de predare-preluare din 13 iunie 1948, (depusă la filele 163-164 din dosarul ...) de care recurenta-pârâtă A.V.A.S. se prevalează atunci când susţine că preluarea terenului s-a făcut de la Fabrica H.K. şi nu de la autorul reclamanţilor, nu poate înlătura, în lipsa unor înscrisuri doveditoare, valoarea probatorie a contractelor de vânzare-cumpărare, încheiate în formă autentică, cu care reclamanţii au făcut dovada că autorul lor, S.Ş., a fost proprietarul terenurilor în suprafaţă totală de 29.278 mp, ce fac obiectul raportului juridic dedus judecăţii.
Aşa fiind, orice reproş adus instanţei de apel de recurenta-pârâtă A.V.A.S., vizând faptul că nu a permis instanţei de fond să cerceteze situaţia la momentul naţionalizării şi a obligat-o să emită decizie cu propunere de măsuri reparatorii pentru întreaga suprafaţă revendicată de reclamanţi nu-şi găseşte fundament cât timp recurenta-pârâtă nu a produs în faza procesuală a apelului nici un fel de probe din care să reiasă că la momentul naţionalizării terenurile aparţineau fabricii şi nu autorului reclamanţilor, deci o situaţie de fapt contrară celei reţinute de instanţa de fond.
Cum SC V. SA Comarnic i-a fost atestat dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de teren de 36.829,45 mp prin certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M03 nr.1504 din 16 decembrie 1994 iar concluziile raportului de expertiză au statuat că „suprafaţa de teren de 29.278 mp revendicată de reclamanţi se suprapune în tot cu terenul aflat în incinta Fabricii 1 şi în posesia SC V. SA", se constată, în considerarea argumentelor expuse, că instanţa de fond, prin soluţia confirmată de instanţa de apel, în raport de situaţia de fapt stabilită şi regimul juridic al imobilului, a făcut o legală şi judicioasă aplicare a dispoziţiilor art. 29 din Legea nr. 10/2001 când a dispus completarea şi modificarea deciziei nr. 132 din 10 aprilie 2006 emisă de pârâta A.V.A.S., în sensul obligării acesteia de a propune reclamanţilor măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenul în suprafaţă totală de 29.278 mp situat în localitatea Comarnic, incinta SC V. SA, jud. Prahova, astfel cum este identificat prin raportul de expertiză topografică nr. 3445 din 2 mai 2007 întocmit de expert G.G. şi pentru clădirea - birou administrativ, constând în despăgubiri acordate în condiţiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
Având în vedere considerentele menţionate, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta A.V.A.S. împotriva deciziei nr. 814 din 5 decembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV a civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publica astăzi, 16 octombrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5892/2008. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5779/2008. Civil → |
|---|
