ICCJ. Decizia nr. 6246/2008. Civil
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la 6 februarie 2006, reclamantul T.V. a chemat în judecată pe pârâta întreprinderea P.S. București, sucursala P.S. Vest Arad, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să o oblige pe pârâtă la plata sumei de 120.000 lei despăgubiri civile, reprezentând drepturile bănești cuvenite din exploatarea realizărilor tehnice al căror autor este reclamantul, calitate pe care pârâta a refuzat să i-o ateste.
în motivarea cererii, reclamantul a susținut că este autorul unor noi tehnologii referitoare la remanierea ventilelor cu pană conică și parală, inclusiv remanierea penelor aferente și la realizarea unui stand de remaniat grinzi balansier ce echipează unitățile de pompare.
Prin sentința civilă nr. 10 din 11 aprilie 2007, Curtea de Apel Timișoara, secția civilă, pronunțându-se cu privire la conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul Arad și Judecătoria Arad, a stabilit în favoarea tribunalului competența judecării cauzei, în temeiul art. 2 lit. e) C. proc. civ.
Prin sentința civilă nr. 1168 din 18 octombrie 2007, Tribunalul Arad, secția civilă, a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și a respins acțiunea acestuia.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 72 din Legea nr. 64/1991, or, acest act normativ prevede chiar în primul articol că beneficiază de protecție persoanele care au dobândit un brevet de invenție.
în speță, reclamantul nu se află în această situație și, pe cale de consecință, nu are calitate procesuală activă, care poate să aparțină doar unei persoane ce și-a brevetat invenția.
Asupra unei cereri de brevetare a invenției singura autoritate competentă a se pronunța este O.S.I.M. (Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci).
Prin decizia civilă nr. 19 din 28 ianuarie 2008, Curtea de Apel Timișoara, secția civilă, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant împotriva sentinței.
Pentru a decide astfel, curtea de apel a reținut următoarele:
Din examinarea și coroborarea art. 1 și art. 72 ale Legii nr. 64/1991, precum și din ansamblul dispozițiilor acestei legi rezultă fără dubiu că, pentru a beneficia de protecția conferită de lege, reclamantul trebuie să facă dovada existenței realizării tehnice aplicabilă în unitate, a contribuției reclamantului în calitate de autor a acesteia și a rezultatelor economice obținute.
în speța de față, este adevărat că reclamantul a inițiat procedura obținerii unui brevet de invenție, prin înregistrarea la O.S.I.M. a unei cereri de brevet, dar aceasta nu a fost încă finalizată, așa încât el nu poate beneficia de protecția legii speciale.
Cum nu este îndeplinită această condiție imperativă prevăzută de art. 1 din Legea nr. 64/1991, în mod corect a reținut prima instanță că reclamantul nu are calitate procesuală activă.
împotriva deciziei a declarat recurs reclamantul, invocând în drept prevederile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.
Fără a dezvolta separat cele două motive de recurs invocate, recurentul susține că ambele instanțe au ignorat temeiul juridic al acțiunii, lăsând nesoluționat în mod greșit fondul cauzei.
Astfel, reclamantul nu a solicitat prin acțiune recunoașterea unei invenții, ci pe aceea a unei realizări tehnice noi la nivelul unității, prevăzută de art. 72 din Legea nr. 64/1991.
Motivul pentru care solicită despăgubiri este acela că unitatea nu a negociat cu el aplicarea realizării tehnice, iar aceasta nu era cuprinsă în obligațiile sale contractuale.
Intimata nu a depus la dosar întâmpinare.
Recursul este fondat și va fi admis pentru următoarele considerente:
Ambele instanțe au pronunțat hotărâri nelegale condiționând calitatea activă a reclamantului de existența unui brevet de invenție obținut de acesta pentru tehnologia referitoare la remanierea ventilelor cu pană conică și parală, inclusiv remanierea primelor aferente și la realizarea unui stand de remaniat grinzi balansier ce echipează unitățile de pompare.
Această greșeală s-a produs din cauza confuziei pe care au făcut-o ambele instanțe între invenție și realizare tehnică, ambele intrând în câmpul de aplicare al Legii nr. 64/1991, dar având regim juridic diferit.
Dacă pentru invenții legea prevede, în art. 1, ca o condiție obligatorie și indispensabilă de protecție, obținerea brevetului din partea O.S.I.M., în ceea ce privește realizările tehnice o asemenea condiție nu este prevăzută de lege.
Art. 72 din Legea nr. 64/1991 prevede în alin. (1) condițiile acordării de drepturi bănești autorului unei realizări tehnice, iar în alin. (2) prevede că unitatea care aplică această realizare are obligația de a atesta calitatea de autor, și nu O.S.I.M. care este abilitat să elibereze, în temeiul Legii nr. 64/1991, numai brevetele de invenție.
în speță, reclamantul pretinde că unitatea care aplică realizările tehnice a refuzat să-i ateste calitatea de autor și să-i plătească sumele de bani cuvenite, motiv pentru care s-a adresat instanței de judecată în acest scop, conform art. 72 alin. (3) din lege.
Dacă reclamantul este sau nu autorul unor realizări tehnice, dacă unitatea pârâtă a refuzat să-i ateste această calitate și dacă aplică sau nu respectivele realizări sunt chestiuni care țin de fondul cauzei și urmează a fi analizate ca atare.
Soluția respingerii acțiunii pentru lipsa calității procesuale active a reclamantului, derivată din lipsa calității de inventator, este lipsită de orice suport juridic, neexistând niciun temei pentru coroborarea art. 72 cu art. 1 din Legea nr. 64/1991 într-un litigiu având ca obiect drepturile autorului unei realizări tehnice.
Pentru aceste considerente, în baza art. 312 și art. 304 pct. 9 C. proc. civ., înalta Curte a admis recursul și, întrucât cauza nu a fost soluționată pe fond, a casat decizia, a admis apelul, iar în baza art. 297 alin. (1) C. proc. civ., a desființat sentința cu trimiterea cauzei spre rejudecare la același tribunal.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6285/2008. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6245/2008. Civil → |
|---|
