ICCJ. Decizia nr. 10091/2009. Civil. Revendicare imobiliară. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 10091/2009
Dosar nr. 4237/101/2008
Şedinţa publică din 14 decembrie 2009
Deliberând asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Mehedinţi sub nr. 4237/101 din 11 iunie 2008, reclamantul G.I.I. a chemat în judecată pe pârâţii Consiliul Local al municipiului Drobeta Turnu Severin, P.G.C., P.G. şi P.L., pentru ca prin hotărâre judecătorească să fie obligaţi să-i lase în deplină proprietate şi paşnică posesie imobilul situat în Drobeta Turnu Severin.
În motivarea acţiunii a arătat că imobilul situat la adresa indicată mai sus a fost proprietatea bunicului său G.I., fiind construit de acesta în timpul căsătoriei cu soţia sa G.P., în prezent decedată.
Bunicii săi au avut un singur fiu, G.I.I., decedat, reclamantul fiind fiul şi unicul moştenitor al acestuia.
Au mai precizat că imobilul a fost naţionalizat abuziv prin Decretul nr. 92/1950, deşi bunicii săi erau exceptaţi de la naţionalizare, nefiind mari comercianţi sau exploatatori şi că în prezent imobilul este deţinut de pârâţii Preoteasa în baza contractului de închiriere nr. 234 din 1 iulie 2004.
În drept, au fost invocate disp. art. 480 C. civ. şi prin întâmpinarea formulată pârâţii P.G.C., P.G. şi P.E. au solicitat respingerea acţiunii ca inadmisibilă.
Prin încheierea de şedinţă din 14 iunie 2008 s-a precizat că P.L. poartă numele de E. şi că din eroare a fost menţionată cu prenumele de L.
Tribunalul Mehedinţi, prin sentinţa civilă nr. 209 din 30 septembrie 2008 a respins excepţiile invocate în cauză.
A fost admisă acţiunea reclamantului G.I.I. şi pârâţii au fost obligaţi să-i lase în deplină proprietate şi paşnică posesie imobilul situat în Drobeta Turnu Severin.
S-a luat act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că bunicul reclamantului, G.I.I. a cumpărat imobilul în litigiu de la numiţii G.G.N. şi G.G.M. şi conform certificatelor de moştenitor nr. 131/1998 şi 132/1998, emise de notar G.V., reclamantul este unicul moştenitor al bunicilor săi G.I.I. şi G.P.
În soluţionarea cererii s-au avut în vedere prevederile art. 21 din Constituţia României, care consacră liberul acces la justiţie ca drept fundamental, precum şi art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
S-a învederat că protejarea dreptului de proprietate în justiţie poate fi analizată pe orice temei juridic, în baza principiului disponibilităţii ce guvernează procesul civil.
S-a menţionat că în cuprinsul Legii nr. 10/2001 nu există o dispoziţie potrivit căreia după intrarea sa în vigoare, acţiunea în revendicare întemeiată pe dispoziţiile dreptului comun ar fi inadmisibilă.
În litigiul dedus judecăţii, revendicarea imobilului pe calea dreptului comun, în temeiul art. 480 C. civ. nu aduce atingere niciunui alt drept de proprietate şi nici securităţii raporturilor juridice.
Reclamantul a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului în contradictoriu cu pârâţii Preoteasa, care au calitatea de chiriaşi, în speţă nefiind pus în discuţie un alt drept de proprietate pe care să-1 invoce persoana care deţine imobilul cu titlul de locatar.
Acţiunea în revendicare îndreptată împotriva Consiliului Local care administrează fondul locativ din care face parte şi imobilul în litigiu ce a fost preluat în mod abuziv de către stat în baza Decretului nr. 92/1950 este perfect admisibilă, fiind în deplină concordanţă cu legea fundamentală, cu art. 1 din Protocolul nr. 1 şi art. 6 alin. (1) la Convenţia europeană.
Prin apelul declarat de pârâţii Consiliul Local al Municipiului Drobeta Turnu Severin, P.G.C., P.G. şi P.E. s-a solicitat admiterea căii de atac exercitate, schimbarea în tot a sentinţei instanţei de fond şi respingerea acţiunii ca inadmisibilă.
Consiliul Local al municipiului Drobeta Turnu Severin a susţinut că imobilul în litigiu a intrat sub incidenţa Legii nr. 10/2001, situaţi în care persoanele îndreptăţite aveau dreptul şi obligaţia de a urma procedura prevăzută de această lege pentru a obţine măsuri reparatorii.
Potrivit art. 22 alin. (5) din lege se arată că nerespectarea termenului de şase luni pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiţie măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.
Pârâţii P.G.C., P.G. şi P.E. au solicitat schimbarea sentinţei instanţei de fond şi respingerea acţiunii, susţinând că reclamantul nu a făcut dovada dreptului său de proprietate asupra imobilului în litigiu şi că instanţa a încălcat prevederile Legilor nr. 112/1995 şi nr. 10/2001.
În şedinţa publică din 19 februarie 2009, instanţa a pus în discuţia părţilor excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a apelantului-pârât Consiliul Local al municipiului Drobeta Turnu Severin, asupra căreia părţile au pus concluzii cu ocazia dezbaterilor în fond.
Curtea de Apel Craiova, secţia civilă, prin Decizia nr. 137 din 16 aprilie 2009 a admis apelurile declarate de pârâţii Consiliul local al municipiului Drobeta Turnu Severin, P.G.C. şi P.E. împotriva sentinţei civile nr. 209 din 30 septembrie 2008 a Tribunalului Mehedinţi.
A fost schimbată sentinţa, în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamantul G.I.I.
S-a reţinut că, potrivit art. 12 din Legea nr. 213/1998 în litigiile referitoare la dreptul de proprietate al statului sau al unei unităţi administrativ teritoriale cu privire la un imobil, statul - respectiv unitatea administrativ teritorială - sunt părţi prin reprezentanţii legali ai acestora, conform legii. Dacă se dispută un drept de administrare sau un alt drept real, în litigiu va sta titularul acestui drept.
Această normă legală este aplicabilă în litigiul de faţă prin analogie, întrucât din relaţiile comunicate la cererea instanţei (adresa nr. 647 din 16 martie 2009, fila 36 dosar apel) rezultă că imobilul în litigiu face parte din domeniul privat al statului, nu din domeniul public.
Apartenenţa bunului în litigiu la domeniul privat al statului a dus la concluzia că în litigiul de faţă Consiliul local al municipiului Drobeta Turnu Severin nu are calitate procesuală pasivă, acesta deţinând bunul pentru altul, respectiv pentru Statul Român. în aceste condiţii, faţă de acest pârât şi, ca o consecinţă şi faţă de pârâţii persoane fizice, care deţin bunul în calitate de locatari în baza unui contract de închiriere cu Consiliul Local al municipiului Drobeta Turnu Severin, acţiunea în revendicare se impunea a fi respinsă pentru lipsa calităţii procesual pasive.
Excepţia analizată mai sus este una de fond, dirimantă şi absolută, prioritară în cauză, în raport cu excepţia inadmisibilităţii acţiunii.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs reclamantul G.I.I., fără a indica în drept niciunul dintre motivele art. 304 C. proc. civ.
Critica adusă hotărârii instanţei de apel vizează nelegalitatea ei sub următoarele aspecte:
Recurentul susţine că instanţa de apel a făcut o greşită interpretare şi aplicare a Legii nr. 213/1998. Or, susţine recurentul că, în conformitate cu practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, consiliile locale au calitate procesuală pasivă în materia revendicării imobilelor preluate în mod abuziv de stat.
Potrivit art. 6 alin. (3) din Legea nr. 213/1998, se menţionează că instanţele judecătoreşti sunt competente să stabilească valabilitatea titlului statului asupra bunurilor care au intrat în proprietatea sa în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, iar conform art. 12 alin. (5) din aceeaşi lege, în litigiile care privesc astfel de bunuri, statul este reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, iar „unităţile administrativ teritoriale de consiliile judeţene, Consiliul General al municipiului Bucureşti sau de consiliile locale care dau mandat scris în fiecare caz, preşedintelui consiliului judeţean sau primarului.
Se susţine că dispoziţiile legale citate se armonizează cu cele cuprinse în legile succesive ale administraţiei publice locale (Legea nr. 215/2001, în vigoare la data introducerii acţiunii), potrivit cărora administraţia publică a municipiului Drobeta Turnu Severin se realizează de către Consiliul local al acestuia ca autoritate deliberativă, precum şi de către primar ca autoritate executivă.
Recurentul mai învederează că instanţa de apel a ignorat dispoziţiile Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, în vigoare la data promovării acţiunii, care stabilesc unităţile administrativ teritoriale cu personalitate juridică - comunele, oraşele (municipiile) şi judeţele şi că autorităţile publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile locale, ca autorităţi deliberative şi primarii ca autorităţi executive [art. 23 alin. (1) din Legea nr. 215/2001].
Consiliilor locale li se prevăd atribuţii de administrare a domeniului public şi privat al comunei ori oraşului (municipiului) conform art. 10 alin. (5) lit. a) şi b) din aceeaşi lege citată anterior.
Recursul declarat de reclamant este fondat.
In speţă, se pune în discuţie dreptul de proprietate asupra imobilului care face parte din domeniul privat al statului, aflat în administrarea Consiliului local al municipiului Drobeta Turnu Severin, care, ca şi autoritate deliberativă are calitate procesual pasivă.
Potrivit art. 6 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, instanţele judecătoreşti sunt competente să stabilească valabilitatea titlului statului asupra bunurilor care au intrat în proprietatea sa în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
In acelaşi sens, statuează şi art. 12 alin. (5) din aceeaşi lege, învederând că în litigiile care privesc astfel de bunuri, statul este reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, iar unităţile administrativ teritoriale de către consiliile judeţene (...) sau de consiliile locale care dau mandat scris în fiecare caz în parte preşedintelui consiliului judeţean sau primarului.
Dispoziţiile legale citate se armonizează cu cele cuprinse în legile succesive ale administraţiei publice locale, potrivit cărora administraţia publică a municipiului Drobeta Turnu Severin se realizează de către Consiliul Local ca autoritate deliberativă, precum şi de către primari ca autorităţi executive.
În considerarea celor expuse se constată că pârâtul Consiliul Local al municipiului Drobeta Turnu Severin ca autoritate deliberativă are calitate procesual pasivă.
În această calitate a încheiat cu intimaţii-pârâţi P. contractul de închiriere nr. 234 din 1 iulie 2004. Faţă de situaţia expusă şi intimaţii-persoane fizice au calitate procesuală pasivă în raport de obiectul acţiunii - revendicare, ce este acţiunea proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar.
Soluţia contrară adoptată de instanţa de apel, nefiind legală, urmează ca recursul să fie admis, să se caseze Decizia atacată, iar cauza să fie trimisă spre rejudecarea apelului Curţii de Apel Craiova.
În rejudecare, instanţa reţinând calitatea procesuală pasivă a pârâţilor va analiza în fond cauza sub toate aspectele, pentru a pronunţa o hotărâre temeinică şi legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul G.I.I. împotriva deciziei nr.137 din 16 aprilie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Casează Decizia atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 decembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 10190/2009. Civil | ICCJ. Decizia nr. 10089/2009. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
