ICCJ. Decizia nr. 10118/2009. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 10118/200.
Dosar nr. 2009/117/2008
Şedinţa publică din 15 decembrie 2009
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 454 din 25 septembrie 2008 a Tribunalului Cluj, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea nr. 40/CC din 6 februarie 2009, s-a admis acţiunea formulată de reclamantul T.A. în contradictoriu cu Primarul Municipiului Cluj Napoca şi a fost anulată dispoziţia nr. 2679 din 16 aprilie 2008, emisă de pârât.
S-a constatat că reclamantul are calitate de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii pentru imobilul situat în Municipiul Cluj Napoca, Judeţul Cluj, în suprafaţă de 401,5 mp, înscris iniţial în C.F nr. 10297 Cluj, transcris în C.F 26328, nr.top 14858/6/2 şi 14858/7/2.
A fost obligat pârâtul să emită o nouă dispoziţie prin care să propună acordarea de despăgubiri în condiţiile legale speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005 pentru terenul în suprafaţă de 401,5 mp, identificat în C.F 10297 Cluj-Napoca, nr.top 14858/6/2 şi 14858/7/2, în favoarea reclamantului.
S-a respins ca nedovedită cererea reclamantului privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că prin dispoziţia contestată, Primarul Municipiului Cluj-Napoca a respins notificarea prin care reclamantul a solicitat acordarea de măsuri reparatorii în condiţiile Legii nr. 10/2001 pentru imobilul său în suprafaţă de 411 mp înscris în C.F. 10297 Cluj, cu motivarea că acesta nu a făcut dovada calităţii sale de persoană îndreptăţită.
S-a avut în vedere că imobilul în litigiu a fost proprietatea tabulară a numiţilor B.C. şi P.L., aceştia vânzându-l în anul 1953 lui B.P., fără ca dreptul acestuia din urmă să fie înscris în cartea funciară.
Exproprierea terenului a avut loc din patrimoniul lui B.P. în baza Deciziei nr. 340/1973, însă anterior exproprierii, B.P. a înstrăinat terenul către reclamant, prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat la 29 decembrie 1971.
S-a reţinut că, prin sentinţa civilă nr. 10423/2003 a Judecătoriei Cluj Napoca, a fost obligat moştenitorul proprietarilor tabulari să încheie cu reclamantul contract de vânzare-cumpărare în formă autentică privitor la terenul înscris sub nr.top 14858/6/1 şi 14858/7/1, reclamantul înscriindu-şi dreptul de proprietate în cartea funciară.
Împotriva sentinţei menţionate a declarat apel pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca criticând-o ca nelegală întrucât prin acţiune reclamantul a solicitat acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul înscris sub nr.top 14858/6/2 şi, 14858/7/2, iar instanţa s-a referit la un alt imobil, respectiv cel cu nr.top 14858/6/1 şi 14858/7/1.
În ceea ce priveşte imobilele înscrise sub nr.top 14858/6/2 şi 14858/7/2, apelantul a susţinut că acestea au fost expropriate de la o altă persoană decât reclamantul, respectiv de la B.P., astfel că reclamantul nu are calitatea de persoană îndreptăţită în sensul prevederilor art. 3 lit. a) din Legea nr. 10/2001.
Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, prin Decizia civilă nr. 47/A din 13 februarie 2009, a respins ca nefundat apelul pârâtului, reţinând în esenţă că, în mod greşit s-a menţionat în dispozitivul sentinţei că imobilul ar avea nr.top 14858/6/1 şi 14858/7/1, această eroare fiind îndreptată, însă, de prima instanţă prin încheierea nr. 40/CC din 6 februarie 2009, încheiere care nu a fost atacată cu apel.
S-a considerat, pe cale de consecinţă, că primul motiv de apel a rămas fără obiect.
În ce priveşte al doilea motiv al apelului, Curtea de apel a reţinut că, anterior exproprierii, între numitul B.P. şi reclamant se încheiase un contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată referitor la întreg terenul de 811 mp, aferent nr.top. 14858/6 şi 14858/7, iar ulterior exproprierii, respectiv la 14 octombrie 1976, s-a încheiat un nou contract, prin care părţile au confirmat vânzarea convenită în anul 1971, convenind totodată ca reclamantul să intre în posesia terenului.
Având în vedere şi sentinţa civilă nr. 10423 din 19 noiembrie 2003 a Judecătoriei Cluj Napoca, prin care a fost obligat B.C. să încheie cu T.A. contract autentic de vânzare-cumpărare pentru suprafaţa de 401,5 mp, rămasă neexpropriată, Curtea de Apel a concluzionat că reclamantul este îndreptăţit la despăgubirile dispuse de prima instanţă.
Împotriva deciziei menţionate a declarat recurs în termenul legal pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca, criticând-o ca nelegală pentru greşita reţinere a calităţii de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001 a reclamantului, întrucât acesta nu era proprietarul imobilului la data preluării acestuia în proprietatea Statului Român.
S-a menţionat că imobilele solicitate prin notificare au fost expropriate prin Decretul nr. 340/1973 de la o altă persoană, respectiv de la B.P., iar contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat în anul 1971 nu îndeplineşte forma autentică cerută ad validitatem.
S-a susţinut că cel de-al doilea contract, din anul 1976, este lovit de nulitate, fiind încheiat cu un neproprietar deoarece la acel moment era proprietar Statul Român.
Cea de-a doua critică formulată prin motivele de recurs a vizat lipsa calităţii procesuale pasive a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, raportat la dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 215/2001.
Intimatul T.A. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
În faza recursului nu s-au administrat probe noi.
Examinând criticile formulate prin motivele invocate, raportat la dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., ce rezultă din dezvoltarea acestora, Curtea va constata că recursul este nefondat pentru considerentele ce succed:
Critica formulată prin ultimul motiv de recurs, referitoare la calitatea procesuală pasivă a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, va fi analizată cu prioritate şi se va constata că este neîntemeiată.
Prin precizarea de acţiune depusă la prima instanţă, la 19 iunie 2008 (fila 56 dosar fond), reclamantul a arătat expres că înţelege să cheme în judecată pe emitentul dispoziţiei atacate, respectiv pe Primarul Municipiului Cluj-Napoca şi nu Primăria Municipiului Cluj-Napoca.
Faţă de această precizare, instanţele de fond şi apel au citat în cauză pe primar, atât dispozitivul sentinţei cât şi cel al deciziei recurate menţionând în calitate de pârât şi, respectiv, pârât apelant, pe primarul Municipiului Cluj-Napoca.
Ca atare, această critică de nelegalitate este lipsită de obiect şi urmează a nu fi primită.
Critica referitoare la lipsa calităţii reclamantului-intimat de persoană îndreptăţită este nefondată.
Recurentul a susţinut că, întrucât reclamantul nu a fost, formal, proprietarul terenului la data preluării acestuia în proprietatea statului, exproprierea făcându-se de la o terţă persoană, prin urmare nu are calitatea de persoană îndreptăţită.
În speţă, în C.F. 10297 Cluj figurează ca titular al dreptului de proprietate asupra imobilului cu nr.top 14858/6 şi 14858/7 numitul B.C. şi soţia, născută P.L.
Imobilul s-a determinat în patru numere topografice, nr.top 14858/6/2 şi 14858/7/2 fiind trecute în altă carte funciară în favoarea statului Român, urmare a exproprierii, iar nr.top 14858/6/1 şi 14858/7/1 rămânând în vechea C.F. 10297, pe numele foştilor proprietari, iar ulterior figurând în proprietatea tabulară a reclamantului în baza sentinţei civile nr. 10423 din 19 noiembrie 2003 a Judecătoriei Cluj-Napoca.
Ambele terenuri au fost cumpărate de reclamantul intimat de la B.P., însă validarea antecontractului nu s-a obţinut decât pentru nr.top 14858/6/1 şi 14858/7/1, celelalte fiind expropriate.
B.P., căruia foştii proprietari tabulari B.C. şi P.L. i-au vândut imobilul în anul 1953, nu a figurat niciodată în cartea funciară, actul de vânzare menţionat fiind tot un antecontract sub semnătură privată, astfel cum se reţine cu putere de lucru judecat prin sentinţa civilă nr. 10423 din 19 noiembrie 2003.
Deşi B.P. nu era înscris ca proprietar tabular, exproprierea s-a dispus faţă de acesta.
Aşa cum corect au reţinut instanţele de fond şi apel, contractul încheiat între B.P. şi reclamant la 29 decembrie 1971 nu a putut fi autentificat, întrucât imobilul intrase în procedura de expropriere.
Cel de-al doilea contract de vânzare-cumpărare, încheiat în 14 octombrie 1976 reprezintă, în fapt, o validare a înţelegerii părţilor consemnate în înscrisul sub semnătură privată din 29 decembrie 1971 în condiţiile în care acestea aveau cunoştinţe juridice limitate.
Se va reţine că ambele înscrisuri sub semnătură privată, atât cel din 1971, cât şi cel din 1976 au fost semnate, în calitate de martor de către B.C., proprietarul tabular.
S-au dovedit, astfel, atât plata preţului cu chitanţa din 29 decembrie 1971, cât şi stăpânirea imobilului, aceasta din urmă rezultând şi din împrejurarea că printr-o adresă din anul 1973 (fila 34 dosar fond), Consiliul Popular al Municipiului Cluj îi aduce la cunoştinţă reclamantului T.A. procesul verbal de inventariere a bunurilor de pe terenul expropriat.
Se va reţine astfel că, deşi preluarea prin expropriere s-a făcut de la o terţă persoană, B.P., care la rândul său nu avea calitatea de proprietar tabular al imobilului în litigiu, prezumţia legală prevăzută de art. 24 din Legea nr. 10/2001 a fost răsturnată cu probele administrate.
Având în vedere aceste considerente şi reţinând, totodată, că nici foştii proprietari tabulari şi nici B.P. nu au solicitat măsuri reparatorii cu privire la terenul în litigiu, Curtea va constata că s-a reţinut corect calitatea reclamantului de persoană îndreptăţită în sensul dispoziţiilor art. 3 lit. a) din Legea nr. 10/2001.
În consecinţă, urmează ca, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., să se respingă recursul pârâtului Primarul Municipiului Cluj Napoca ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Primarul municipiului Cluj Napoca împotriva deciziei nr. 47/A din 13 februarie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 decembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 10126/2009. Civil. Limitarea exercitării... | ICCJ. Decizia nr. 10114/2009. Civil → |
|---|
