ICCJ. Decizia nr. 1388/2009. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1388/2009
Dosar nr. 6917/86/2007
Şedinţa publică din 11 februarie 2009
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 554 din 1 aprilie 2008 Tribunalul Suceava a admis contestaţia formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 de reclamantul M.V., a desfiinţat dispoziţia nr. 3380/2007, emisă de Municipiul Suceava prin primar şi a constatat dreptul petentului M.V. la măsuri reparatorii prin echivalent, în compensare sau despăgubiri pentru terenul în suprafaţă de 1700 mp, situat în Municipiul Suceava imposibil de restituit în natură.
S-a reţinut că terenul în litigiu în suprafaţă de 1700 mp proprietatea contestatorului a făcut obiectul exproprierii prin Decretul nr. 385/1974 şi că în prezent, acest teren nu este liber pentru a putea fi restituit în natură.
Prin Decizia nr. 67 din 4 iunie 2008 Curtea de Apel Suceava a respins ca nefondat apelul declarat de Municipiul Suceava prin primar, împotriva sentinţei nr. 554 din 1 aprilie 2008 a Tribunalului Suceava, motivat de faptul că petiţionarul şi-a probat dreptul de proprietate asupra terenului de 1700 mp contestat de intimat, cu contractul de vânzare-cumpărare autentificat la nr. 229/132 din 8 martie 1956, coroborat şi cu prezumţia instituită de art. 24 din Legea nr. 10/2001, decurgând din Decretul nr. 385/1974 de preluare a terenului de către stat prin expropriere.
Împotriva deciziei nr. 67 din 4 iunie 2008 a declarat recurs în temei legal Municipiul Suceava prin primar.
În susţinerea recursului încadrat în drept pe dispoziţiunile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Municipiul Suceava afirmă că reclamantul nu şi-a probat dreptul de proprietate şi că instanţa de fond şi cea de apel trebuia să aibă în vedere cerinţele privind documentele necesare dovedirii acestui drept prevăzut de art. 16.5 din normele metodologice de aplicare a Titlului VII de aplicare uniformă a Legii nr. 10/2001, făcând o corectă apreciere a acestora.
Recursul declarat se constată nul. Sancţiunea nulităţii recursului nu intervine doar în situaţia în care motivarea cererii lipseşte cu desăvârşire, ci şi atunci când recurentul se mărgineşte se reia susţinerile şi apărările formulate în fazele procesuale anterioare, şi a căror încadrare în motivele de recurs îngăduite de lege este imposibilă.
În speţă, recurentul şi-a întemeiat recursul pe dispoziţiunile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., căruia i-a dat o interpretare eronată, confundând lipsa de temei legal a hotărârii cu netemeinicia acesteia şi care excede analizei în faza procesuală a apelului.
Municipiul Suceava prin primar s-a rezumat în motivarea recursului la expunerea unor succesiuni de fapte şi afirmaţii pe care nu le-a structurat din punct de vedere juridic şi nu a subliniat relevanţă pe care acestea o prezintă pentru cazurile limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ., care permit analiza în faza de atac a recursului, a hotărârii pronunţată în apel.
Prin urmare, recursul neputându-se socoti motivat, în cauză urmează a se face aplicarea sancţiunii nulităţii recursului, prevăzută de art. 306 alin. (3) C. proc. civ. raportat la art. 303 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de pârâtul Municipiul Suceava prin primar, împotriva deciziei civile nr. 67 din 4 iunie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Suceava.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 februarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1489/2009. Civil | ICCJ. Decizia nr. 146/2009. Civil → |
|---|
