ICCJ. Decizia nr. 4451/2009. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4451/2009
Dosar nr. 5468/105/2006
Şedinţa publică din 2 aprilie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Prahova, secţia civilă, prin sentinţa nr. 1335 din 23 octombrie 2007 a respins contestaţia formulată de reclamanta C.F.A. în contradictoriu cu Primăria municipiului Ploieşti, Primarul municipiului Ploieşti, Banca Comercială Sucursala Ploieşti şi M.F.P.
Instanţa a reţinut că prin dispoziţia nr. 2907 din 19 mai 2006 pârâta Primăria municipiului Ploieşti prin Primar a respins cererea de restituire în natură a imobilelor (construcţii şi terenuri) deoarece pe terenurile revendicate s-a realizat utilitatea publică, în prezent fiind ocupată de noul traseu, amenajările aferente şi de sediul Băncii Comerciale Române, iar construcţiile au fost demolate. Prin aceeaşi dispoziţie s-a propus acordarea de măsuri reparatorii constând în despăgubiri prevăzute de Legea nr. 10/2001, nefiind posibilă restituirea în natură, deoarece terenul solicitat se află în situaţia prevăzută de art. 10 alin. (2) din legea citată.
Apelul declarat de reclamantă a fost respins de Curtea de Apel Ploieşti, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia nr. 70 din 4 martie 2008, confirmând situaţia de fapt şi de drept reţinută de instanţa fondului, cu precizarea că nu pot fi aplicabile prevederile art. 14 din Legea nr. 10/2001 deoarece terenul nu poate fi restituit în natură (art. 10 din aceeaşi lege) operaţiune prealabilă subrogaţiei în cazul existenţei unui contract de concesiune.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta C.F.A., pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
După expunerea istoricului litigiului se susţine, în esenţă, că instanţele au făcut o aplicare greşită a dispoziţiilor legale prevăzute de Legea nr. 10/2001; este persoană îndreptăţită la restituirea în natură a terenului (401 mp teren pe care este construit sediul Băncii Comerciale Române teren dobândit prin concesiune de la Primăria Ploieşti) care este tot proprietatea statului cu consecinţa subrogării în drepturile primăriei.
Recursul se priveşte ca nefondat.
Legea nr. 10/2001 (cu modificările ulterioare) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 este o lege specială de reparaţie.
Conform art. 1 imobilele preluate în mod abuziv se restituie în natură iar în cazurile în care acesta nu este posibilă se va stabili măsuri reparatorii prin echivalent, în condiţiile acestei legi.
Condiţiile sunt stabilite de art. 10 din lege. Conform alin. (2) „în cazurile în care pe terenurile pe care s-au aflat construcţii preluate în mod abuziv sau edificat noi construcţii, autorizate, persoana îndreptăţită va obţine restituirea în natură a părţii de teren rămasă liberă, iar pentru suprafaţa de teren ocupată de construcţii noi, cea afectată servituţilor legale şi altor amenajări de utilitate publică ale localităţilor urbane şi rurale, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent".
Terenul şi construcţiile preluate de la autorii reclamantei se găsesc în situaţia reglementată de textul de lege citat. Construcţiile au fost demolate iar terenul este fie ocupat de construcţii noi autorizate fie afectat de utilităţi publice.
Legea nu distinge în raport de persoana juridică care a edificat construcţia nouă ci pune numai condiţia ca aceasta să fi fost autorizată.
Art. 14 din Legea nr. 10/2001, pe care îl invocă recurenta, are în vedere o altă ipoteză şi anume aceia când un imobil (teren şi/ sau construcţie) restituit este afectat de un contract, inclusiv de concesiune, şi nu la terenuri afectate de construcţii noi autorizate.
Astfel se constată că, instanţele au aplicat corect prevederile legale incidente în speţă, la situaţia de fapt ( de altfel necontestată) stabilită pe baza probatoriului administrat.
Aşa fiind, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta C.F.A. împotriva Deciziei nr. 70 din 4 martie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia civilă, pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 aprilie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4638/2009. Civil. Reparare prejudicii erori... | ICCJ. Decizia nr. 4459/2009. Civil. Reparare prejudicii erori... → |
|---|
