ICCJ. Decizia nr. 5124/2009. Civil. Drepturi băneşti. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ȘI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5124/2009
Dosar nr. 9934/1/2008
Şedinţa publică din 30 aprilie 2009
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele: La data de 27 noiembrie 2008 a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cererea de revizuire formulată de revizuentul B.I. în contradictoriu cu intimata SC P. SA, prin care revizuentul a solicitat anularea deciziei nr. 743 din 14 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Iaşi, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.
În motivarea cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., se arată că revizuentul a promovat cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Iaşi prin care a solicitat pârâtei SC P. SA obligarea la plata sumelor reprezentând drepturi salariale cuvenite şi neacordate cu titlu de prime de Paşte şi Crăciun începând cu aprilie 2005 şi până la data desfacerii contractului de muncă, sume ce urmau a fi reactualizate cu indicele de inflaţie de la momentul plăţii efective.
Prin sentinţa civilă nr. 473 din 26 martie 2008, Tribunalul Iaşi a respins excepţiile invocate de pârâta SC P. SA prin întâmpinare şi a admis acţiunea formulată de reclamantul B.I.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta SC P. SA, iar prin Decizia nr. 743 din 14 noiembrie 2008, a cărei revizuire se solicită, Curtea de Apel Iaşi a admis recursul şi a modificat în parte sentinţa civilă nr. 473 din 26 martie 2008, a Tribunalului Iaşi, în sensul că a respins acţiunea formulată de reclamantul B.I.
Se susţine prin cererea de revizuire că Decizia nr. 743 din 14 noiembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi este contradictorie, hotărârilor pronunţate de toate instanţele de recurs din ţară, care în speţe similare au respins recursurile.
Se arată că prin minuta din data de 11 iunie 2008, conducerea C.S.M. şi membrii C.U.P.J., s-a stabilit în mod clar că în cazurile acţiunilor formulate de foşti salariaţi ai SC P. SA, prin care se solicită obligarea angajatorului la plata de sume reprezentând drepturi salariale cuvenite conform contractului colectiv de muncă pe 2004, soluţia corectă este aceea prin care se admit acţiunile, apreciindu-se că pretenţiile sunt întemeiate şi că sumele respective nu au fost incluse în salariul de bază decât în anul 2003.
Se solicită admiterea cererii de revizuire, fiind îndeplinite condiţiile impuse de dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., considerându-se că s-au pronunţat hotărâri potrivnice în aceeaşi cauză între aceleşi părţi având aceeaşi calitate, şi anume SC P. SA şi salariaţi ai acestei societăţi.
Analizând cererea de revizuire formulată, Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea poate fi solicitată dacă „există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate."
Posibilitatea de a cere revizuirea unei hotărâri în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., există numai atunci când hotărârile potrivnice conţin elementele caracteristice existenţei lucrului judecat, raţiunea reglementării acestui caz de revizuire fiind tocmai aceea de a înlătura nelegalitatea rezultată din soluţionarea aceleiaşi cauze în mod diferit, prin două hotărâri definitive.
Art. 322 pct. 7 C. proc. civ. referindu-se la „aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate" are în vedere nu prezenţa fizică a părţilor, ci cea juridică, adică participarea lor în nume propriu sau în calitate de reprezentant.
În cauză, prin cererea de revizuire se susţine că această condiţie, a identităţii de părţi, există, câtă vreme litigiile soluţionate prin hotărâri contradictorii s-au purtat între acelaşi pârât, SC P. SA şi reclamanţi diferiţi, însă cu toţii salariaţi, părţi ale aceluiaşi contract colectiv de muncă.
Înalta Curte apreciază că, în această situaţie nu este îndeplinită condiţia enunţată anterior, cuprinsă în art. 322 pct. 7 C. proc. civ. şi care vizează identitatea de părţi. împrejurarea că în litigii diferite au participat în calitate de reclamanţi salariaţi diferiţi, chiar dacă în baza aceluiaşi contract colectiv de muncă, face ca fiecare pricină să poarte între părţi diferite sub aspectul titularului drepturilor ce formează obiectul litigiului.
Calificarea pe care prevederile art. 168 ale contractului colectiv de muncă aplicabil la nivelul unităţii angajatore şi dispoziţiile Legii cadru în materie, o dau noţiunii de „parte" este aplicabilă exclusiv respectivului contract.
Aceasta nu s-ar putea extinde şi cu privire la noţiunea de „parte" în litigiiile viitoare şi cu atât mai puţin nu ar putea justifica, prin ea însăşi îndeplinirea condiţiei impuse de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. cu privire la identitatea de persoane cerută a exista pentru a determina admiterea unei cereri de revizuire în acest temei.
Prin urmare, hotărârea defavorabilă pronunţată în privinţa revizuentului, nu poate fi revizuită pentru că ar fi contrară unor hotărâri favorabile obţinute de ceilalţi salariaţi.
Apreciind că nu sunt îndeplinite condiţiie în care, în baza art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Decizia nr. 743 din 14 noiembrie 2008, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi ar putea fi revizuită, Înalta Curte va respinge cererea formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de B.I., împotriva deciziei nr. 743 din 14 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Iaşi, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 aprilie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4794/2009. Civil. Limitarea exercitării... | ICCJ. Decizia nr. 5270/2009. Civil. Completare/lămurire... → |
|---|
