ICCJ. Decizia nr. 5156/2009. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5156/2009
Dosar nr. 917/1008/2007
Şedinţa publică din 5 mai 2009
Deliberând asupra recursului de faţă, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., constată următoarele:
Prin acţiunea civilă înregistrată la Tribunalul Arad la data de 27 februarie 2007 reclamantul F.N.I., deţinut în Penitenciarul Arad, a chemat în judecată pe pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, A.B. - judecător la Tribunalul Arad, F.V. - judecător la Judecătoria Arad, Penitenciarul Arad şi T.A.A. - avocat Barou Arad, solicitând obligarea pârâţilor în solidar la daune materiale în cuantum de 100 lei reprezentând cheltuieli de judecată în dosarul nr. 108/55/2007 al Judecătoriei Arad şi daune morale în cuantum de 1.000.000 lei, precum şi o penalizare de 10 lei/zi până la respectarea drepturilor sale.
Prin sentinţa civilă nr. 10 din 15 ianuarie 2008 Tribunalul Arad a anulat ca netimbrat acţiunea civilă formulată de reclamantul F.N.I., reţinând că acesta nu a achitat taxa de timbru prevăzută de Legea nr. 146/1997 în sumă de 13.195,52 lei taxă judiciară de timbru şi 5,15 lei timbru Judiciar,
Reclamantul a invocat şi o excepţie de neconstituţionalitate a Legii nr. 146/1997 apreciind că această lege încalcă prevederile dispoziţiilor art. 1, art. 11, art. 21, art. 24, art. 51, art. 52 şi art. 53 din Constituţia României.
Prin Decizia civilă nr. 935 din 18 octombrie 2007 pronunţată în dosarul nr. 1014D/2007 Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru invocată de reclamant.
Prima instanţă a luat act şi de faptul că la termenul de judecată din 15 ianuarie 2008 reclamantul a renunţat la judecată împotriva pârâţilor V.F. şi B.A., conform art. 246 C. proc. civ.
Apreciind că reclamantul are venituri care-l îndreptăţesc la timbrarea acţiunii şi că acesta nu şi-a îndeplinit obligaţia prevăzută de Legea nr. 146/1997 în baza art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, tribunalul a dispus anularea ca netimbrată a acţiunii reclamantului.
Curtea de Apel Timişoara, învestită cu soluţionarea apelului declarat de reclamant împotriva sentinţei arătate, a anulat calea de atac ca netimbrată reţinând că apelul a fost îndreptat împotriva unei sentinţe prin care a fost anulată ca netimbrată acţiunea reclamantului, aşa încât potrivit art. 3 din Legea nr. 146/1997 taxa datorată pentru această cale de atac este o taxă fixă de 5 lei, pe care reclamantul nu a achitat-o, astfel că, în baza art. 20 alin. (3) C. proc. civ. a anulat apelul ca netimbrat.
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamantul.
Prin dezvoltarea motivelor de recurs se arată că nu a avut apărător la redactarea acţiunii şi a căilor de atac, că nu are venituri pentru achitarea taxelor de timbru şi că cererea este scutită de plata taxelor de timbru.
Analizând Decizia recurată prin prisma criticilor formulate, ce vor fi încadrate, conform art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. şi a dispoziţiilor legale incidente cauzei, Înalta Curte va reţine că recursul este nefondat pentru argumentele ce succed.
Cererea de chemare în judecată formulată de reclamant, întemeiată pe dispoziţiile răspunderii civile delictuale - art. 998, art. 999, art. 1000 şi art. 1003 C. civ., pentru că pârâţii i-au încălcat dreptul la un proces echitabil, are drept obiect obligarea pârâţilor la plata unor daune morale de 1 milion lei precum şi la o penalizare de 10 lei/zi până la respectarea drepturilor sale.
La prima instanţă, reclamantul a formulat cerere de asistenţă judiciară în temeiul dispoziţiilor art. 74 C. proc. civ., în vigoare la data formulării cererii, referitoare Ia plata taxei judiciare de timbru, art. 75 alin. (1) C. proc. civ.
Instanţa, în limitele investirii, a încuviinţat în parte cererea, reducând cuantumul taxei de la 13.1995,52 lei la 4.700 lei, cu motivarea că la dispoziţia reclamantului, aflat în stare de arest, se afla suma de 9416,6 lei.
Apelul declarat a fost anulat ca netimbrat în condiţiile art. 20 din Legea nr. 146/1997, instanţa reţinând că cererea de apel nu a fost timbrată cu taxa fixă de 5 lei.
Înalta Curte, analizând Decizia, constată caracterul nefondat al recursului pentru considerentele ce succed.
Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.
Sancţiunea netimbrării cererii este stabilită de alin. (3) al art. 20, şi anume anularea cererii formulate.
În cauză, recurentul a fost citat cu menţiunea de a timbra cu 5 lei astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare a acestuia, aflată la fila 11 din dosarul instanţei de apel.
Restricţia financiară impusă recurentului pentru ca pretenţiile sale să fie efectiv examinate de instanţa de apel este modică, doar 5 lei, aşa încât nu poate fi vorba de o încălcare a dreptului reclamantului de a avea acces la justiţie, drept înscris în Constituţia României, în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi art. 6 pct. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Pentru considerentele mai sus arătate, Înalta Curte în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul F.N.I. împotriva deciziei nr. 100/A din 21 aprilie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 5 mai 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5155/2009. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4999/2009. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
