ICCJ. Decizia nr. 6371/2009. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6371/2009
Dosar nr. 2342/109/2007
Şedinţa publică din 5 iunie 2009
Prin sentinţa civilă nr. 44 din 27 februarie 2008, Tribunalul Argeş, secţia civilă, a admis contestaţia formulată de reclamanta I.F. prin mandatar D.B., astfel cum a fost precizată, a anulat dispoziţia nr. 3552 din 2 iulie 2007 emisă de pârâtul Primarul municipiului Piteşti, a constatat că reclamanta este îndreptăţită la măsuri reparatorii potrivit Legii nr. 10/2001 pentru suprafaţa de 220 mp, teren situat în municipiul Piteşti, judeţ Argeş şi construcţii în suprafaţă de 48,72 mp la aceeaşi adresă, în următoarea modalitate: măsuri reparatorii prin echivalent sub forma compensării prin atribuirea suprafeţei de 70 mp, teren situat în Piteşti, judeţ Argeş şi măsuri reparatorii prin echivalent sub forma despăgubirilor acordate potrivit Titlului VII din Legea nr. 247/2005 pentru restul terenului, imposibil de restituit în natură şi pentru construcţiile în suprafaţă de 48,72 mp.
Prin Decizia civilă nr. 141 din 20 iunie 2008, curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi familie, a respins ca nefondat apelul declarat împotriva sentinţei de pârâţii Municipiul Piteşti prin Primar şi Primăria municipiului Piteşti obligându-i totodată la plata către reclamantă a sumei de 800 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa aceste hotărâri, ambele instanţe au reţinut aceeaşi situaţie de fapt şi de drept în sensul că:
D.B., moştenitoare a defuncţilor I.F. şi I.D., a formulat notificarea înregistrată sub nr. 1666/1588 din 11 octombrie 2001, prin care a solicitat despăgubirea sa pentru imobilul situat în Piteşti, expropriat prin Decretul nr. 57/1987.
În ceea ce priveşte calitatea de persoană îndreptăţită, Legea nr. 10/2001 în temeiul căreia s-a formulat notificarea, recunoaşte dreptul la măsuri reparatorii nu numai în favoarea foştilor proprietari, ci şi în beneficiul moştenitorilor legali sau testamentari ai foştilor proprietari persoane fizice.
În speţă, fiica reclamantei, D.B., a formulat notificarea în calitate de moştenitoare a defuncţilor I.D.F. şi D.I., numai că, la data formulării notificării, 11 octombrie 2001, mama sa I.F. nu era decedată.
Este adevărat însă că, anterior notificării, reclamanta I.F. a întocmit un testament în favoarea fiicei sale, prin care a testat în favoarea acesteia dreptul de proprietate pentru imobilul în litigiu şi că testamentul nu îşi putea produce efecte decât la data deschiderii succesiunii.
De asemenea, reclamanta a împuternicit-o pe fiica sa să o reprezinte în faţa tuturor autorităţilor pentru efectuarea formalităţilor juridice şi administrative de redobândire a terenului, situat în Piteşti, judeţul Argeş.
În atare situaţie, s-a reţinut că, în realitate, notificarea a fost formulată de D.B. pentru mama sa, I.F.
Curtea de apel, înlăturând critica pârâţilor potrivit căreia notificarea ar fi fost formulată de o persoană rară calitate, a mai reţinut şi împrejurarea că la dosar s-a depus o procură specială legalizată prin care reclamanta şi-a exprimat în mod clar voinţa de a ratifica toate actele tăcute de către fiica sa pentru retrocedarea proprietăţii în baza legii speciale.
Faptul că iniţial în notificare s-a strecurat o greşeală materială, deoarece la acea dată este evident că I.F. era în viaţă, nu poate produce consecinţe juridice, câtă vreme intenţia reclamantei de a o mandata pe fiica sa să efectueze demersurile legale pentru retrocedarea proprietăţii a fost clară şi neechivocă.
Cum pârâţii-apelanţi nu au contestat faptul că intimata-reclamantă a dovedit dreptul de proprietate cu privire la imobilele în litigiu şi că este moştenitoarea defunctului I.D., în mod corect tribunalul a recunoscut dreptul reclamantei la măsuri reparatorii în baza Legii nr. 10/2001.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Comisia locală de fond funciar Piteşti, invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi susţinând că, în raport de actele depuse odată cu notificarea, în mod corect s-a emis dispoziţia contestată pe baza propunerii înaintate de recurentă.
Intimata I.F. nu a depus la dosar întâmpinare, dar a transmis concluzii scrise, invocând cu prioritate excepţia lipsei de calitate procesuală a recurentei, care nu a fost parte în proces; în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
La data de 5 aprilie 2009, a survenit decesul recurentei, iar în baza art. 243 pct. 1 C. proc. civ., au fost introduşi în cauză moştenitorii acesteia, respectiv D.B. şi I.G.
La data de 25 mai 2009, s-a înregistrat la dosar o petiţie cu antetul Primăriei municipiului Piteşti şi semnată de primarul şi secretarul instituţiei prin care se precizează că dintr-o eroare de dactilografiere s-a menţionat în cererea de recurs că partea care a declarat calea de atac este Comisia locală de fond funciar Piteşti şi că persoanele care au semnat motivele de recurs sunt cele îndreptăţite în acest sens.
Analizând cererea de recurs sub aspectul excepţiei invocate de intimată, Înalta Curte constată că nu se poate reţine existenţa unei simple erori materiale cu privire la persoana care a declarat calea de atac.
Astfel, calitatea de recurentă a Comisiei locale de fond funciar Piteşti, este menţionată atât în petitul cererii cât şi în mod constant în motivarea acesteia.
Se susţine că cea care a analizat în mod corect actele depuse cu notificarea a fost Comisia pentru aplicarea Legii nr. 10/2001, care a şi propus respingerea acesteia şi că nu se poate reţine culpa recurentei, câtă vreme dispoziţia a fost emisă cu respectarea legii.
Faptul că cererea de recurs a fost semnată de primar şi de secretar nu conduce la concluzia că aceştia au acţionat în numele uneia din părţile care au figurat în proces, din moment ce aceste persoane puteau reprezenta în egală măsură şi Comisia locală de fond funciar Piteşti, căreia prin cerere i se atribuie calitatea de recurentă.
Cum această Comisie nu a fost parte în litigiul dedus judecăţii, nu avea calitate procesuală pentru a declara calea de atac a recursului, având în vedere dispoziţiile art. 316 cu referire la art. 294 C. proc. civ.
Pentru motivele arătate, excepţia invocată de intimată şi susţinută oral de succesorii în drepturi ai acesteia este întemeiată şi va fi admisă.
În baza art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca fiind declarat de o persoană fără calitate procesuală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta Comisia locală de fond funciar Piteşti prin Primar împotriva deciziei nr.141 din 20 iunie 2008 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, ca fiind făcut de o persoană fără calitate procesuală.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 5 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6453/2009. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6378/2009. Civil → |
|---|
