ICCJ. Decizia nr. 6465/2009. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6465/200.
Dosar nr. 1948/107/2008
Şedinţa publică din 10 iunie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele.
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba la data de 15 aprilie 2008, S.S. a solicitat, în temeiul Legii nr. 10/2001 şi în contradictoriu cu pârâţii SA A.S. , SA V. Şona, SA T. Şona, Primăria comunei Şona şi Primarul comunei Şona, anularea Dispoziţiei nr. 164 din 11 februarie 2008 prin care s-a dispus revocarea Dispoziţiei nr. 243 din 10 martie 2005 pentru soluţionarea notificării înregistrată sub nr. 62/2002 cu privire la imobilele:
- cota de 1/1 asupra imobilului înscris în C.F. 1269 Şona nr.top.613 şi nr.top.614 casă, curte şi grădină de 1690 mp,
- cota de % din imobilul înscris în C.F. 624 Şona nr.top.615, 616 şi 617 casă, curte şi grădină de 1924 mp.
Totodată, reclamanta a solicitat a se constata că imobilele menţionate au trecut în proprietatea societăţilor pârâte fără titlu şi să se dispună obligarea acestora să emită în favoarea sa decizie sau dispoziţie de restituire în natură a imobilelor, fiecare pârât pentru parcela de teren deţinută.
Prin sentinţa nr. 997 din 25 iunie 2008, Tribunalul Alba, secţia civilă, a admis în parte acţiunea civilă formulată de reclamanta S.S. în contradictoriu cu pârâţii Primăria comunei Şona, Primarul comunei Şona şi SA A. , V. şi T. şi în consecinţă:
A anulat Dispoziţia nr. 164 din 11 februarie 2008 emisă de Primarul comunei Şona şi a obligat pârâţii să emită în favoarea reclamantei o decizie sau dispoziţie motivată în condiţiile art. 25 sau art. 26 din Legea nr. 10/2001 pentru imobilul înscris în C.F. 1269 Şona nr.top.613 şi nr.top.614, casă, curte şi grădină de 1690 mp, fiecare pârât pentru parcela de teren deţinută.
A respins celelalte capete de cerere ale acţiunii principale.
A obligat pârâţii să plătească reclamantei suma de 1000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că privitor la imobilul înscris în C.F. 624 Şona nr. top.615, 616, 617, Primăria Şona nu poate revoca dispoziţia de restituire în natură fără a obliga din nou una din unităţile deţinătoare să emită o nouă dispoziţie chiar şi pentru o altă cotă de coproprietate din imobilul solicitat. S-a respins astfel capătul de cerere vizând emiterea unei noi dispoziţii pentru cota de 1/3 din imobilul menţionat în suprafaţă de 1924 mp motivat de faptul că S.S. deţine o hotărâre judecătorească în acest sens pentru întregul imobil şi ca urmare a anulării dispoziţiei de revocare a deciziei nr.164, cea cu nr. 243/2005 produce efectele solicitate de reclamantă.
Privitor la imobilul înscris în C.F. 1269 Şona nr.top.613, 614, instanţa de fond a reţinut că din textele cuprinse la art. 25 alin. (1) şi art. 26 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 rezultă că indiferent dacă persoanei îndreptăţite i se restituie în natură imobilul ori i se oferă restituirea prin echivalent sau chiar i se refuză un atare drept, unitatea deţinătoare este obligată ca asupra solicitării adresată pe cale de notificare să se pronunţe printr-o decizie sau dispoziţie motivată. Or, în speţă lipseşte răspunsul persoanei juridice notificate, lipsă datorată conduitei culpabile a acesteia, care chiar dacă nu deţinea în totalitate imobilul în litigiu trebuia să o înainteze dacă cunoaşte deţinătorul imobilului.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia civilă, prin Decizia nr. 177/A din 6 noiembrie 2008 a admis apelul declarat de reclamanta S.S. împotriva sentinţei tribunalului, pe care a desfiinţat-o şi a trimis cauza pentru rejudecare în fond la Tribunalul Alba.
S-a reţinut de către instanţa de apel că respingerea capătului de cerere ce viza lipsa titlului societăţilor agricole pârâte cu argumentul că de fapt preluarea s-a făcut de Statul român, iar verificarea valabilităţii protocolului de predare-primire încheiat de acestea cu fostul C.A.P. Şona face obiectul unei acţiuni comerciale este eronat pentru că echivalează cu neantamarea fondului cauzei sub acest aspect, fiind incidente cerinţele impuse de art. 297 alin. (1) C. proc. civ.
Împotriva acestei ultime decizii au declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pârâtele SA A.S. şi SA V. Şona arătând că reţinerea instanţei de apel potrivit căreia nu s-a antamat fondul cauzei cu privire la titlul societăţilor pârâte este greşită şi conduce la o soluţie ilegală. Au precizat totodată că reclamanta nu a formulat un capăt de cerere distinct prin care să ceară verificarea legalităţii preluării imobilelor de către Statul român, iar cu privire la imobilul înscris în C.F. 629 Şona aceasta nu are calitate procesuală activă, nefiind succesoarea defuncţilor proprietari tabulari K.M. şi K.S. (născută S.).
Recursul este întemeiat, urmând a fi admis pentru considerentele ce se vor expune în continuare.
Calea de atac a apelului este reglementată la Titlul IV, Capitolul I şi II, art. 282 - 298 C. proc. civ. Din ansamblul acestor prevederi ale codului rezultă că în procesul civil, apelul este mijlocul procesual prin care partea, nemulţumită de hotărârea primei instanţe, solicită instanţei ierarhic superioare reformarea hotărârii, apelul fiind sub acest aspect o cale de atac ordinară, suspensivă, de reformare şi devolutivă.
Cel mai semnificativ şi caracteristic efect al apelului este efectul devolutiv care constă într-o reînnoire sau reeditare a judecăţii pricinii în fond, astfel încât problemele de fapt şi de drept dezbătute în faţa primei instanţe sunt repuse în discuţia instanţei de apel. Părţile au astfel posibilitatea de a supune rejudecării litigiul în ansamblul său, situaţie în care operează devoluţiunea totală sau numai o parte, situaţie în care devoluţiunea este parţială, caracterul devolutiv al apelului fiind limitat de două reguli restrictive exprimate prin adagiile tantum devolutum quantum appellatum şi tantum devolutum quantum judicatum.
In sensul celor ce preced, art. 295 C. proc. civ. prevede că instanţa de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă, motivele de ordine publică putând fi invocate şi din oficiu. Instanţa va putea încuviinţa refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanţă, precum şi administrarea probelor noi, propuse în condiţiile art. 292 dacă consideră că sunt necesare pentru soluţionarea cauzei.
Rezultă din textul de lege menţionat multitudinea de mijloace puse de legiuitor la dispoziţia instanţei de apel, în sensul că aceasta poate soluţiona litigiul pe baza probelor administrate de prima instanţă ori poate să refacă o parte din aceste mijloace de probă sau să completeze probatoriul prin administrarea de noi
probe.
În final, instanţa de apel va pronunţa propria sa hotărâre prin care, potrivit art. 2964 C. proc. civ. poate păstra ori schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată, cu respectarea principiului potrivit căruia apelantului nu i se poate crea în propria-i cale de atac o situaţie mai grea decât aceea din hotărârea atacată (non reformatio in peius).
Oricum, instanţa de apel este obligată să examineze toate motivele invocate de apelant prin cererea sa şi să răspundă criticilor aduse hotărârii atacate cu apel, urmând să evoce fondul cauzei, adică să judece devolutiv stabilind însuşi dreptul invocat prin acţiune.
Pentru considerentele arătate, soluţia adoptată de Curtea de Apel Alba Iulia de trimitere a cauzei spre rejudecare la Tribunalul Alba nu îşi găseşte fundament legal în dispoziţiile art. 294 - 2983 C. proc. civ., prin care este reglementată judecarea apelului, Decizia pronunţată fiind nelegală, motiv pentru care se impune casarea acesteia.
Pentru cele ce preced, recursul va fi admis, va fi casată Decizia atacată şi se va trimite cauza la aceeaşi instanţă pentru rejudecare, urmând a se analiza, sub formă de apărări şi celelalte susţineri din recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtele SA A.S. şi SA V. Şona împotriva deciziei nr. 177/A din 6 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia civilă.
Casează Decizia atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de apel.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6473/2009. Civil. Reparare prejudicii erori... | ICCJ. Decizia nr. 6469/2009. Civil → |
|---|
