ICCJ. Decizia nr. 8526/2009. Civil. Limitarea exercitării dreptului la libera circulaţie în străinătate. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 8526/2009
Dosar nr. 1226/86/2009
Şedinţa publică din 22 octombrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor cauzei, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe 24 octombrie 2008 pe rolul Tribunalului Suceava reclamanta D.G.P. a solicitat restrângerea exercitării dreptului la liberă circulaţie în Belgia a pârâtului Ş.G. pentru o perioadă de până la 3 ani.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că pârâtul a fost returnat din Belgia la data de 24 noiembrie 2008 în baza acordului de readmisie încheiat de România cu acest stat, aprobat prin HG nr. 825/1995. În vederea integrării în U.E., România trebuie să îşi probeze capacitatea de a stopa migraţia ilegală, iar prezenţa pârâtului fără respectarea condiţiilor legale de intrare şi şedere pe teritoriul unor state membre ar dovedi contrariul.
Prin sentinţa civilă nr. 495 din 12 martie 2009, Tribunalul Suceava, secţia civilă, a respins ca nefondată acţiunea promovată de reclamanta D.G.P., cu motivarea că nu a făcut dovadă că pârâtul nu a încălcat ordinea publică, siguranţa publică sau sănătatea publică care să justifice interdicţia de acces pe teritoriul Belgiei.
Împotriva sentinţei civile nr. 495 din 12 martie 2009 a declarat apel reclamanta susţinând, în esenţă, că returnarea unei persoane în baza unui acord de readmisie intră sub incidenţa Legii nr. 248/2005.
Prin Decizia nr. 51 din 7 aprilie 2009, Curtea de Apel a respins ca nefondat apelul reclamantei D.G.P.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de apel a reţinut că dreptul la liberă circulaţie pe teritoriul statelor membre ale U.E. este garantat de art. 18 din Tratat în a cărui aplicare a fost emisă Directiva nr. 2004/38/C.E. a Parlamentului European şi a Consiliului, măsura neputând fi dispusă decât pentru motive de ordine publică, siguranţă sau sănătate publică.
Împotriva acestei ultime decizii a declarat recurs reclamanta D.G.P., invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., şi susţinând că măsura returnării pârâtului din Belgia este condiţionată de restrângerea exercitării dreptului la liberă circulaţie pe o perioadă de cel mult trei ani.
Recursul este nefondat.
Reclamanta a solicitat restrângerea exercitării dreptului pârâtului la libera circulaţie în Belgia, în temeiul art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.
Libertatea circulaţiei cetăţenilor români nu este absolută, ea trebuind să se desfăşoare cu respectarea cerinţelor legii materiale speciale, la care trimite art. 25 alin. (1) teza a II-a din Constituţie. Or, Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate nu stabileşte că, prin simpla returnare dintr-un alt stat a unui cetăţean român, trebuie să se dispună restrângerea exercitării dreptului acestuia la libera circulaţie.
Dacă legiuitorul ar fi dorit ca simpla luare a măsurii returnării să angajeze în mod direct restrângerea exerciţiului dreptului la libera circulaţie, ar fi stipulat că o asemenea restrângere operează de drept.
În legislaţia primară, art. 18.1. T.C.E. prevede că orice cetăţean al Uniunii are dreptul de a circula şi de a locui liber pe teritoriul Statelor membre, sub rezerva limitărilor şi condiţiilor prevăzute de tratat şi de dispoziţiile luate pentru aplicarea sa.
În legislaţia secundară, Directiva Consiliului nr. 38/2004/C.E. a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind libera circulaţie şi rezidenţă a cetăţenilor U.E. şi membrilor de familie ai acestora pe teritoriul statelor membre, de modificare a Regulamentului (C.E.E.) nr. 1.612/68 şi de abrogare a directivelor 64/221/C.E.E., 68/360/C.E.E., 72/194/C.E.E., 73/148/C.E.E., 75/34/C.E.E., 75/35/C.E.E., 90/364/C.E.E., 90/365/C.E.E. şi 93/96/C.E.E., publicată în Jurnalul Oficial al U.E. nr. L/158 din 30 aprilie 2004, stabileşte că limitarea dreptului cetăţenilor statelor membre la liberă circulaţie poate fi dispusă numai pentru motive de ordine publică, securitate publică sau sănătate publică.
Prin OUG nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale U.E. şi Spaţiului Economic European, aprobată prin Legea nr. 260/2005, şi care a intrat în vigoare la data aderării României la U.E. (art. 35) a fost transpusă Directiva Consiliului nr. 38/2004/C.E.
Drept urmare, normele din reglementarea comunitară se vor aplica cu prioritate în raport cu normele de drept intern.
Întrucât reclamantul nu a probat, în condiţiile art. 1169 C. civ., incidenţa vreunuia din cauzele de limitare prevăzute în Directivă, atât instanţa de fond, cât şi cea de apel au pronunţat hotărâri legale, date cu aplicarea şi interpretarea corectă a prevederilor legii materiale incidente.
Astfel fiind, Înalta Curte va face aplicarea dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respingând recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta D.G.P. împotriva Deciziei civile nr. 51/A din 7 aprilie 2009 a Curţii de Apel Suceava.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 octombrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 8522/2009. Civil. Limitarea exercitării... | ICCJ. Decizia nr. 8520/2009. Civil. Limitarea exercitării... → |
---|