ICCJ. Decizia nr. 8555/2009. Civil. Legea 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 8555/2009
Dosar nr. 13555/3/2006
Şedinţa publică din 22 octombrie 2009
Deliberând recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor cauzei constată următoarele:
La 13 aprilie 2006, reclamanţii E.V.E., P.C.E. şi D.D.N. au chemat în judecată pe pârâtul Municipiul Bucureşti, prin Primarul General, solicitând obligarea acestuia la completarea dispoziţiilor din 24 ianuarie 2006, ambele referitoare la imobilul situat în sectorul 6, în sensul restituirii în natură a suprafeţei de 2100 mp. (în loc de 767 mp.) şi, respectiv, acordării de măsuri reparatorii în echivalent pentru 5400 mp. (în loc de 1069 mp.) teren intravilan.
În motivarea cererii, întemeiată pe prevederile Legilor nr. 10/2001 şi nr. 247/2005, reclamanţii au susţinut că:
- defunctul P.E., autorul lor, a cumpărat în perioada 1934 - 1935, prin acte autentice, două terenuri, cu suprafaţa totală de 7500 mp., amplasate la adresa menţionată;
- ambele terenuri au fost expropriate în perioada 1950 - 1981, pentru motive de utilitate publică, fără acordarea vreunor despăgubiri;
- în urma notificărilor formulate conform Legii nr. 10/2001, prin Dispoziţia nr. 5258 din 24 ianuarie 2996, pârâtul le-a restituit în natură doar 767 mp., deşi suprafaţa neafectată de construcţii sau elemente de sistematizare este de 2100 mp..
- prin cealaltă dispoziţie, pârâtul le-a acordat măsuri reparatorii în echivalent pentru numai 1069 mp. (în loc de 5400 mp.) şi nu a precizat forma acestor măsuri.
Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, prin sentinţa nr. 292 din 8 februarie 2008, a admis contestaţia, a anulat dispoziţiile criticate şi l-a obligat pe pârât să emită alte două dispoziţii, una de restituire în natură a terenului liber de 1822,74 mp. (astfel cum a fost determinat de expertul G.S.) şi cealaltă cu propuneri de despăgubiri pentru diferenţa de 5678,94 mp. din imobilul situat în Bucureşti.
S-a reţinut că:
- defunctul P.E., antecesorul reclamanţilor, era proprietarul unui teren de 7500 mp., care a fost expropriat prin Decretul nr. 10/1951;
- în baza notificărilor formulate de reclamanţii conform Legii nr. 10/2001, pârâtul a emis cele două dispoziţii contestate;
- potrivit expertizei efectuate în cauză, din terenul expropriat este liberă de construcţii şi neafectată de detalii de sistematizare suprafaţa de 1822,44 mp., diferenţa de 5678,94 mp. fiind ocupată de stradă, alei şi parcări;
- în raport de constatările expertului şi prevederile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, reclamanţii sunt îndreptăţiţi la restituirea în natură a suprafeţei libere şi măsuri reparatorii în echivalent, sub forma despăgubirilor stabilite conform Titlului VII al Legii nr. 247/2005, pentru diferenţă.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin Decizia nr. 127 din 18 februarie 2009, a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârât.
S-a reţinut că:
- întinderea terenului preluat de stat a fost determinată pe baza datelor cuprinse în decretul de expropriere, astfel că împrejurarea că în evidenţele fiscale apare o suprafaţă mai mică este irelevantă;
- expertul a identificat imobilul revendicat şi a indicat suprafeţele liberă şi, respectiv, afectată de detalii de sistematizare;
- niciuna dintre părţi nu a formulat obiecţiuni la raportul de expertiză, iar susţinerile apelantei referitoare la existenţa unor elemente de sistematizare pe terenul care, potrivit expertizei, face obiectul restituirii în natură, sunt nedovedite.
Pârâtul a declarat recurs, prin care a solicitat modificarea ultimei hotărâri, în sensul admiterii apelului, schimbării sentinţei şi respingerii acţiunii.
În motivarea recursului, întemeiat pe art. 304 pct. 9 C. pr. civ., recurentul a susţinut că din înscrisurile depuse la dosar rezultă că suprafaţa expropriată este de numai 1800 mp., cum corect s-a stabilit prin dispoziţiile contestate.
Aceste critici se referă la situaţia de fapt şi, ca atare, nu se încadrează în motivul de nelegalitate invocat de recurent.
Aşa fiind, conform art. 312 alin. (1) C. pr. civ., prezentul recurs va fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Municipiul Bucureşti, prin Primarul General împotriva Deciziei nr. 127 din 18 februarie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 octombrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 8712/2009. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 8624/2009. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
---|