ICCJ. Decizia nr. 9458/2009. Civil. Legea 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 9458/2009
Dosar nr. 1394/90/2008
Şedinţa publică din 19 noiembrie 2009
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 1394/90 din 12 mai 2008 pe rolul Tribunalului Vâlcea, reclamanţii P.C.G. şi P.C.C. au chemat în judecată pe pârâtele Prefectura Vâlcea - prin reprezentantul legal, Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea - prin primar şi Comisia locală de stabilire a dreptului de proprietate Râmnicu Vâlcea pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie obligate la restituirea suprafeţei de teren de 2100,78 mp împreună cu construcţia amplasată pe această suprafaţă.
In motivarea cererii, reclamanţii au susţinut că la data de 7 noiembrie 2005 au obţinut o hotărâre judecătorească prin care Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea a fost obligată să le acorde despăgubiri în echivalent pentru suprafaţa de 2100 mp, sentinţa rămânând irevocabilă prin Decizia nr. 8641 din 27 octombrie 2006, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Reclamanţii au susţinut că, la data de 6 decembrie 2007, au solicitat Primăriei municipiului Râmnicu Vâlcea despăgubirile în echivalent conform sentinţei, cerere la care au revenit de mai multe ori.
La datele de 18 aprilie 2004 şi respectiv 20 aprilie 2004, Primăria municipiului Râmnicu-Vâlcea, prin două adrese, i-a informat pe reclamanţi că dosarul constituit în temeiul Legii nr. 10/2001 a fost înaintat Prefecturii Vâlcea pentru soluţionare.
Reclamanţii au mai arătat, în motivarea acţiunii, că, la data de 5 mai 2008, au notificat prin executorul judecătoresc atât primăria, cât şi prefectura pentru a li se restitui suprafaţa de teren solicitată.
In drept, au fost invocate dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 10/2001 şi HG nr. 250/2007.
Prin întâmpinare, Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea a invocat excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a Comisiei Locale de stabilire a dreptului de proprietate Râmnicu Vâlcea, precum şi cea a inadmisibilităţii acţiunii fondată pe aceea că părţile s-au judecat irevocabil pentru acelaşi obiect într-un proces fondat pe aceeaşi cauză.
In aplicarea sentinţei civile nr. 700/2005 pronunţate de Tribunalul Vâlcea, rămasă irevocabilă, pârâta a emis dispoziţie prin care s-a dispus restituirea în echivalent prin acordarea de despăgubiri pentru suprafaţa de 2031,77 mp, reprezentând diferenţa pentru care s-a stabilit că reclamanţii sunt îndreptăţiţi la măsuri reparatorii, instanţele restituind deja direct în natură suprafaţa de 770,12 mp.
Propunerea de despăgubiri în condiţiile legii speciale a respectat întrutotul dispozitivul sentinţei Tribunalului Vâlcea, iar dispoziţia emisă de primărie împreună cu dosarul au fost înaintate Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, conform art. 16 alin. (2) din Titlul VII din Legea nr. 247/2005, prin intermediul Prefecturii judeţului Vâlcea.
Prin sentinţa civilă nr. 773 din 22 septembrie 2008, Tribunalul Vâlcea a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Comisiei pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate de pe lângă Primăria Râmnicu Vâlcea, cu consecinţa respingerii acţiunii formulate de reclamanţi.
A admis, de asemenea, excepţia autorităţii lucrului judecat şi prin urmare a respins acţiunea reclamanţilor faţă de pârâţii Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea prin primar şi Prefectura judeţului Vâlcea.
Această sentinţă a fost menţinută prin Decizia nr. 245 A din 24 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin care s-a respins apelul declarat de reclamanţii P.C.G. şi P.C.C.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţele au reţinut următoarele:
Acţiunea fiind întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001, Comisia locală de stabilire a dreptului de proprietate Râmnicu Vâlcea nu are calitate procesuală pasivă. In cauză, potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din acest act normativ, are calitate procesuală pasivă Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea reprezentată de primar.
În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii, prezenta cerere are aceeaşi cauză (şi anume, Legea nr. 10/2001) cu acţiunea formulată de aceiaşi reclamanţi împotriva pârâtelor Primăria municipiului Vâlcea şi Prefectura judeţului Vâlcea pentru restituirea în natură a imobilului (format din suprafaţa de teren de 372 mp, teren expropriat şi suprafaţa de 2500 mp, teren preluat fără titlu, pe care se află Liceul Sanitar), acţiune soluţionată prin sentinţa civilă nr. 700 din 7 noiembrie 2005 a Tribunalului Vâlcea, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 8641 din 27 octombrie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, deci în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 1201 C. civ. privind autoritatea de lucru judecat.
Împotriva deciziei civile nr. 245 A din 24 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Piteşti au declarat recurs reclamanţii P.C.G. şi P.C.C., criticile formulate fiind următoarele:
Instanţele au soluţionat în mod nelegal excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Comisiei locale de stabilire a dreptului de proprietate Vâlcea şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii.
Reclamanţii au chemat în judecată pe pârâta Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea prin Primar şi deoarece nu le-a fost comunicată Decizia Primarului, au chemat în judecată şi Comisia locală de stabilire a dreptului de proprietate Vâlcea pentru ca, în baza analizei comisiei locale, să se emită dispoziţia primarului.
În privinţa inadmisibilităţii cererii, recurenţii-reclamanţi au susţinut că nu au solicitat niciodată să li se restituie clădirea fostului internat al liceului „Antim Ivireanu", care se află pe terenul autorilor lor, că a acorda despăgubiri în echivalent nu este acelaşi lucru cu a cere clădirea fostului internat (cu terenul aferent) şi că în speţă nu există autoritate de lucru judecat.
Recursul este nefondat.
Se constată în primul rând că recurenţii-reclamanţi nu au indicat vreun motiv prevăzut de art. 304 C. proc. civ., dezvoltarea criticilor formulate permiţând încadrarea lor în motivul prevăzut de pct. 9 al acestui articol, dar care este neincident în cauză pentru următoarele considerente:
Referitor la aspectul privind lipsa calităţii procesuale pasive a Comisiei locale de stabilire a dreptului de proprietate Vâlcea, se constată că în mod legal s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestei comisii şi s-a respins acţiunea reclamanţilor faţă de pârâţii Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea prin Primar şi Prefectura judeţului Vâlcea.
Astfel, în mod corect au reţinut instanţele, faţă de dispoziţiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 şi ale HG nr. 250/2007 că, în litigiul de faţă, care are ca temei Legea nr. 10/2001 şi care are ca obiect restituirea suprafeţei de teren de 2100,78 mp împreună cu imobilul aflat pe acest teren, calitate procesuală pasivă are primăria reprezentată de primar şi nu Comisia locală de stabilire a dreptului de proprietate Râmnicu Vâlcea.
Referitor la critica privind modul în care a fost soluţionată excepţia inadmisibilităţii cererii, se constată că şi aceasta este nefondată.
Astfel, se reţine că, prin sentinţa civilă nr. 700 din 7 noiembrie 2005 pronunţată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr. 2296/civ/2004 (filele 91-95 dosar fond), s-a admis contestaţia cu precizările formulate de reclamanţii P.G. şi P.C., s-a modificat în parte dispoziţia contestată, în sensul că s-a dispus restituirea în natură a suprafeţei de 701,31 mp, situată în Râmnicu Vâlcea, măsurile reparatorii în echivalent acordându-se pentru diferenţa de teren ce nu poate fi restituită în natură din terenul preluat, respectiv pentru suprafaţa totală de 2100,98 mp, au fost menţinute măsurile dispoziţiei nr. 2944/2004 în ce priveşte respingerea cererii contestatorilor privind acordarea de despăgubiri băneşti şi s-a respins cererea faţă de Prefectura judeţului Vâlcea.
Prin Decizia nr. 8641 din 27 octombrie 2006 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, (filele 96-98 dosar fond), s-a admis în parte recursul declarat de reclamanţi şi s-a casat în parte sentinţa civilă nr. 700/2005 a Tribunalului Vâlcea, în sensul că s-a dispus restituirea în natură a suprafeţei de 68,81 mp, pe care se află cabina portarului şi au fost menţinute celelalte dispoziţii.
Faţă de aceste hotărâri judecătoreşti, se constată că, în mod legal au reţinut instanţele, în speţă, că operează autoritatea de lucru judecat, regăsindu-se cerinţele prevăzute de art. 1201 C. civ., respectiv identitatea de părţi, de obiect şi de cauză. Astfel, acţiunea de faţă a fost promovată de aceiaşi reclamanţi (P.G. şi P.C.C.) împotriva aceloraşi pârâţi (Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea prin primar şi Prefectura Vâlcea), are acelaşi obiect (solicitându-se restituirea aceleiaşi suprafeţe de teren) şi aceeaşi cauză (Legea nr. 10/2001) ca şi acţiunea soluţionată definitiv şi irevocabil prin menţionata decizie nr. 8641 din 27 octombrie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Faţă de aceste considerente, reţinându-se caracterul nefondat al criticilor formulate şi constatând neincidenţa motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte va face aplicarea dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respingând recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanţii P.C.G. şi P.C.C. împotriva deciziei nr. 245 A din 24 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 noiembrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 9462/2009. Civil. Limitarea exercitării... | ICCJ. Decizia nr. 9455/2009. Civil → |
---|