ICCJ. Decizia nr. 9486/2009. Civil. Conflict de competenţă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 9486/2009
Dosar nr. 31502/3/2007
Şedinţa publică din 5 noiembrie 2009
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 10 aprilie 2007, reclamanţii P.D.A., T.A., N.O.C., P.I.R. şi C.A.G. au chemat în judecată pe pârâţii B.S., Primăria Municipiului Bucureşti şi SC C. SA, solicitând constatarea nevalabilităţii titlului statului cu privire la apartamentul nr. 8, situat în imobilul din Bucureşti, sector 5, precum şi obligarea părţilor adverse la predarea acestui imobil.
În motivarea cererii, întemeiată pe art. 480-481 C. civ., reclamanţii au susţinut că apartamentul revendicat a aparţinut autorului lor şi a fost preluat de stat conform Decretului nr. 92/1950, care era contrar Constituţiei din 1948, astfel că înstrăinarea ulterioară a acestui imobil către pârâtul B.S. nu este valabilă.
Judecătoria sectorului 5 Bucureşti, secţia civilă, prin sentinţa nr. 5514 din 6 septembrie 2007, şi-a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti, pe considerentul că, potrivit precizărilor făcute de reclamanţi la 6 septembrie 2007, valoarea apartamentului revendicat depăşeşte 500.000 lei.
Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, prin sentinţa nr. 1882 din 16 decembrie 2008, şi-a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti şi a trimis dosarul Curţii de Apel Bucureşti pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
S-a reţinut că iniţial reclamanţii au evaluat apartamentul la 75.000 Euro, astfel că declaraţia lor ulterioară este ineficientă cu privire la stabilirea competenţei, mai ales că din relaţiile comunicate de organele fiscale rezultă că valoarea de impunere a imobilului revendicat se ridică la 84.500 lei.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin sentinţa nr. 29 din 18 mai 2009, a stabilit competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti, cu motivarea că reclamanţii au acţionat conform art. 112 pct. 3 C. proc. civ., astfel că opţiunea lor, chiar subiectivă, este prioritară, iar relaţiile comunicate de organele fiscale sunt irelevante, fiind notorie neconcordanţa dintre valoarea de impozitare şi valoarea de circulaţie.
Pârâta SC C. SA a declarat recurs, prin care a solicitat stabilirea competenţei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti.
În motivarea recursului, întemeiat pe art. 299-316 C. proc. civ., pârâta recurentă a susţinut că dreptul reclamantului de a indica valoarea obiectului pricinii nu este absolut, neputându-se ignora realitatea economică existentă la data chemării în judecată, acest raţionament a fost însuşit de un alt complet al Curţii de Apel Bucureşti într-o speţă similară, iar conform art. 129 C. proc. civ. trebuia ca instanţele să pună în discuţia părţilor necesitatea efectuării unei expertize preţuitoare.
Recursul este tardiv declarat deoarece, deşi regulatorul de competenţă a fost comunicat pârâtei SC C. SA la 1 iunie 2009, această parte a exercitat calea de atac în discuţie de abia la 9 iunie 2009, depăşind termenul de 5 zile prevăzut de art. 22 alin. (5) C. proc. civ.
Aşa fiind, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ., prezentul recurs va fi respins ca tardiv declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca tardiv recursul declarat de pârâta SC C. SA împotriva sentinţei nr. 29 din 18 mai 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 9463/2009. Civil | ICCJ. Decizia nr. 9489/2009. Civil → |
|---|
