ICCJ. Decizia nr. 1230/2010. Civil. Acţiune în constatare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1230/2010
Dosar nr. 1159/85/2009
Şedinţa publică din 14 aprilie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: prin sentinţa nr. 676/C/2009 pronunţată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr. 1159/85/2009 a fost admisă acţiunea comercială formulată de reclamanta SC K. SRL, prin I.C.I. Sibiu în contradictoriu cu pârâtul B.G.R., s-a constatat rezoluţiunea de drept a contractului de cesiune de părţi sociale încheiat la data de 22 august 2007, privind cesiunea de către reclamantă a unui nr. de 24.000 părţi sociale către pârât, acţiuni deţinute la SC L.F. SRL Şura Mare, s-a dispus radierea din evidenţele Oficiului Registrului Comerţului Sibiu a calităţii de asociat al pârâtului B.G.R. la SC L.F. SRL şi s-a dispus înscrierea la ORC Sibiu a calităţii de asociat a SC K. SRL cu un număr de 24.000 părţi sociale la SC L.F. SRL.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâtul B.G.R.
Prin Decizia nr. 84/A din 23 octombrie 2009 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială, apelul a fost anulat ca insuficient timbrat cu motivarea că, deşi citat să timbreze cu suma de 14 lei, apelantul a achitat numai 10 lei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul B.G.R. care a susţinut că soluţia instanţei de apel este consecinţa unei erori, ce nu îi aparţine, pentru că taxa de timbru a fost depusă la dosar , după cum rezultă şi din adresa de la curtea de apel.
Recursul este fondat şi va fi admis pentru considerentele următoare:
Conform adresei de la fila 17 din dosarul de apel, pârâtul menţionează că a depus taxa judiciară de timbru şi a aplicat pe acest înscris şi timbrul judiciar. La fila 18 din acelaşi docar se află chitanţa de plată a sumei de 10 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.
Conform art. 129 alin. (5) C. proc. civ., ce consacră principiul rolului activ al judecătorului şi îndatorirea acestuia de a stărui pentru a preveni orice greşeală în aflarea adevărului, instanţa era datoare, faţă de diferenţa modică de taxă de numai 4 lei, ce o avea de plată apelantul, să îi dea posibilitatea de a o plăti. Din analiza celor 2 înscrisuri de la filele 17 şi 18 rezultă că apelantul a fost convins că a achitat taxa judiciară corespunzătoare, fapt pentru care a şi solicitat instanţei să păşească la judecată chiar şi în lipsa acestuia.
Instanţa a ales însă soluţia procedurală cea mai uşoară, aceea de anula apelul ca insuficient timbrat, în loc să citeze apelantul cu menţiunea de a achita diferenţa de 4 lei şi să treacă apoi la judecarea pe fond a apelului. Instanţa este datoare să stăruie întotdeauna pentru aflarea adevărului, deci să soluţioneze pe fond diferendul părţilor şi să dea astfel eficienţă dreptului acestora la un proces echitabil şi la un recurs efectiv , conform art. 6 şi art. 13 din Convenţie.
Pentru aceste considerente conform art. 312 alin. (5) C. proc. civ. se va admite recursul declarat de pârâtul B.G.R. împotriva deciziei nr. 84/A din 23 octombrie 2009 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială, pe care o va casa şi va trimite cauza pentru soluţionarea pe fond a apelului aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul B.G.R. împotriva deciziei nr. 84/A din 23 octombrie 2009 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia comercială.
Casează Decizia recurată şi trimite cauza pentru soluţionarea pe fond a apelului aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 14 aprilie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1402/2010. Civil. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1221/2010. Civil. Obligatia de a face. Recurs → |
|---|
