ICCJ. Decizia nr. 1531/2010. Civil. Evacuare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1531/2010
Dosar nr. 1097/1/2010
Şedinţa publică din 4 mai 2010
Asupra recursului de faţă :
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele :
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş de către reclamanta B.C. s-a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii SC I & L T. SRL TIMIŞOARA, L.A., L.M., L.C.L., L.I.P., evacuarea pârâţilor din imobilul proprietatea reclamantei situat în Timişoara; cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa nr. 475/PI din 28 aprilie 2009 Tribunalul Timiş a admis acţiunea reclamantei şi a dispus evacuarea pârâţilor din imobilul proprietatea reclamantei situat în Timişoara, cu 3.899,03 lei cheltuieli de judecată în sarcina pârâţilor.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut din analiza înscrisurilor administrate în cauză, că potrivit extrasului C.F. 59327 Timişoara nr. cad. 29660/VII, imobilul se află în proprietatea reclamantei şi că pârâţii nu au făcut dovada vreunui titlu locativ asupra apartamentului aflat în proprietatea reclamantei, titlu care să le confere un drept de folosinţă asupra acestuia.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel pârâţii SC I & L T. SRL TIMIŞOARA, L.A., L.M., L.C.L., L.I.P., criticând soluţia pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, prin Decizia nr. 189/A/COM din 26 noiembrie 2009 a respins ca nefondat apelul pârâţilor, reţinând asupra competentei materiale, că aceasta aparţine tribunalului, conform art. 2 pct.1 lit. a) C. proc. civ., iar cu privire la aspectele invocate de pârâţi în ceea ce priveşte achitarea impozitelor şi a cheltuielilor curente, raportată la contestarea licitaţiei ce nu este soluţionată definitiv, se apreciază că nu sunt relevante în cauza de faţă, atâta timp cât pârâţii nu justifică un titlu de proprietate sau cel puţin locativ asupra apartamentului, iar reclamanta îşi dovedeşte pe deplin proprietatea prin extrasul de carte funciara aflat la dosar.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs pârâţii SC I & L T. SRL TIMIŞOARA, L.A., L.M., L.C.L., L.I.P., precizând că motivele de recurs le vor dezvolta, în scris, după comunicarea deciziei recurate.
La termenul de dezbateri în fond, Înalta Curte a luat în discuţie excepţia netimbrării recursului, rămânând în pronunţare asupra acesteia.
Recurenţii-pârâţi au fost legal citaţi pentru termenul din 4 mai 2010 cu menţiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 5 lei şi 0,15 lei timbru judiciar (filele 6-10 dosar recurs), obligaţie căreia nu s-au conformat.
Ori, prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice care se plătesc anticipat, sau în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.
Potrivit prevederilor art. 9 din Ordonanţa nr. 32/1995 a Guvernului României, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi normelor de aplicare a acestui act normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru şi timbru judiciar, cererea părţii se anulează, după caz, ca netimbrată sau insuficient timbrată.
Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenţii-pârâţi nu s-au conformat obligaţiei de timbrare potrivit menţiunii din citaţia pentru termenul de judecată 4 mai 2010, respectiv de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 5 lei şi 0,15 lei timbru judiciar, când procedura a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea legală - personală sau ca obiect - de obligaţia timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv celor ale art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a legii şi să dispună anularea ca netimbrat a recursului pârâţilor SC I & L T. SRL TIMIŞOARA, L.A., L.M., L.C.L., L.I.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează recursul declarat de pârâţii SC I & L T. SRL TIMIŞOARA, L.A., L.M., L.C.L., L.I.P. împotriva deciziei nr. 189/A/COM din 26 noiembrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, ca netimbrat.
IREVOCABILĂ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1525/2010. Civil. Contestaţie la executare.... | ICCJ. Decizia nr. 1402/2010. Civil. Alte cereri. Recurs → |
|---|
