ICCJ. Decizia nr. 1550/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1550/2010
Dosar nr. 2176/2/2008
Şedinţa publică din 9 martie 2010
Deliberând asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 106 din 24 februarie 2005, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a respins notificarea prin care B.B.S. şi B.S. au solicitat acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent pentru acţiunile nominative deţinute de autorul lor M.M., la F.I.T. SA Arad precum şi la F.Z. Arad – Chitila, cu motivarea că petenţii nu au făcut dovada calităţii de acţionar al defunctului la momentul naţionalizării, în sensul că nu au fost depuse ultimele bilanţuri contabile ale celor două întreprinderi, conform dispoziţiilor art. 32 alin. (4) din Legea nr. 10/2001.
Investit în primă instanţă, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin sentinţa nr. 623 din 9 iunie 2005, a respins contestaţia, reţinând că nu au fost depuse bilanţurile contabile, care, potrivit cerinţelor imperative ale legii trebuiau publicate în Monitorul Oficial sau înregistrate la Registrul Comerţului, înaintea naţionalizării, întrucât valoarea unei acţiuni se calculează în funcţie de valoarea activului net al societăţii comerciale iar nu raportat la profitul net ce rezultă din contul de profit şi pierderi.
Apelul formulat de reclamanţi împotriva acestei hotărâri a fost admis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, care, prin Decizia nr. 142/A din 17 aprilie 2006, a schimbat în tot sentinţa şi admiţând în parte contestaţia a anulat Decizia atacată şi a obligat pârâta să acorde reclamanţilor măsuri reparatorii prin echivalent, corespunzător celor 2182 acţiuni deţinute de autorul acestora M.M., la F.I.T. SA Arad.
A respins cererea pentru acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent cu privire la cele 814 acţiuni deţinute la F.Z. Arad Chitila S.A., ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de control judiciar a apreciat că din probele administrate rezultă că M.M., a fost membru în Consiliul de Administraţie al F.I.T., unde deţinea – la sfârşitul anului 1947 – un număr de 2182 de acţiuni, împrejurarea nedepunerii la dosarul cauzei a bilanţului contabil, neputând fi reţinută drept cauză de neîndeplinire a condiţiilor necesare soluţionării, favorabile a cererii de reparaţie.
Prin Decizia nr. 5622 din 12 septembrie 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a admis recursurile declarate de reclamantul B.B.S. şi pârâta A.V.A.S. şi a casat Decizia dată în apel, trimiţând cauza aceleiaşi instanţe, spre rejudecare.
A constatat nul recursul declarat de B.S., împotriva aceleiaşi hotărâri.
Pentru a decide astfel, instanţa supremă a reţinut în esenţă că, în recurs, a fost depusă copia ultimului bilanţ contabil al F.Z. Arad Chitila, act – emis de Arhivele Naţionale – ce urmează a fi discutat în contradictoriu cu pârâta sens în care, reclamanţii urmau a depune la dosar, originalul adresei nr. C 308/2004 Arhivelor Naţionale, precum şi al bilanţului contabil din 11 iunie 1948, anexat acestei adrese.
Totodată, s-a mai reţinut că, în acord cu dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, în mod greşit instanţa de apel a obligat A.V.A.S. să acorde reclamanţilor măsuri reparatorii prin echivalent în condiţiile în care, după modificarea legii, aceasta nu mai are decât competenţa de a emite decizie cu propunerea de acordare a acestor măsuri reparatorii.
În rejudecare, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin Decizia nr. 21/A din 20 noiembrie 2008, a admis apelul contestatorilor şi schimbând în tot sentinţa atacată, a admis contestaţia, a anulat Decizia şi a obligat pârâta să emită, în favoarea reclamanţilor, decizie cu propunere de măsuri reparatorii pentru cele 2182 acţiuni deţinute de autorul acestora la F.I.T. SA Arad şi pentru 814 acţiuni, deţinute la F.Z. Arad – Chitila S.A.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de control judiciar a reţinut în esenţă că dovada calităţii de proprietar trebuie realizată la momentul naţionalizării, aşa cum rezultă din interpretarea coroborată a art. 2 şi art. 32 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost completată şi modificată, cerinţă îndeplinită în cauză prin depunerea bilanţului solicitat pentru ambele societăţi.
Împrejurarea că, se mai reţine, recalcularea valorii acţiunilor se realizează de către instituţia publică implicată în privatizare, în baza valorii activului net al ultimului bilanţ contabil publicat în Monitorul Oficial, nu este de natură a constitui o condiţie imperativă în sarcina contestatorilor, de a depune acest bilanţ, condiţie ce nu rezultă imperios din prevederile invocate.
În cauză, a declarat recurs în termen legal, A.V.A.S. care, invocând temeiul prev. de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., critică hotărârea dată în apel, după cum urmează:
- instanţa a interpretat greşit dispoziţiile legii potrivit cărora dovada calităţii de acţionar trebuie făcută la momentul naţionalizării, respectiv la nivelul anului 1948, contestatorii având obligaţia de a depune extrasul de pe registrul prevăzut la art. 142 pct. 1 C. com., după cum rezultă şi din interpretarea prevăzută de art. 31.2 din Normele Metodologice ale Legii nr. 10/2001.
- potrivit art. 32 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, bilanţul contabil nu trebuie doar aprobat de Adunarea Generală a acţionarilor ci înregistrat în registrul comerţului sau publicat în Monitorul Oficial.
În sensul acestor dispoziţii, reclamanţii nu au probat valoarea acţiunilor deţinute la momentul naţionalizării societăţii, cu care să dovedească valoarea ultimului capital social, pentru a se putea stabili cota procentuală aferentă titlurilor deţinute şi stabilirea ponderii acestora la capitalul social al societăţii.
Recursul se priveşte ca nefondat, în considerarea argumentelor ce succed.
Potrivit art. 3 alin. (1) lit. b) coroborat cu art. 31 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 10/2001, republicată, urmare modificărilor şi completărilor aduse prin Legea nr. 247/2005, persoanele fizice, asociaţi ai persoanei juridice care deţinea imobile şi alte active în proprietate, la data preluării acestora în mod abuziv, au dreptul la despăgubiri, în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
Recalcularea valorii acţiunilor se face în baza valorii activului net din ultimul bilanţ contabil, cu utilizarea coeficientului de actualizare stabilit de Banca Naţională a României, prin Ordinul nr. 3 din 27 aprilie 2001, publicat în M. Of. al României, Partea I, nr. 229 din 4 mai 2001, a indicelui inflaţiei stabilit de Institutul Naţional de Statistică şi a prevederilor Legii nr. 303/1947 pentru recalcularea patrimoniului societăţilor pe acţiuni, în cazul în care bilanţul este anterior acesteia.
În noua sa redactare, textul conferă persoanei îndreptăţite dreptul la despăgubiri, fiind eliminată opţiunea măsurilor reparatorii constând în acţiuni acordate la societatea comercială care a preluat patrimoniul sau o altă societate comercială tranzacţionată pe piaţa de capital.
Totodată, alin. (4), aduce precizări semnificative în ceea ce priveşte metodologia de recalculare a valorii acţiunilor, de către instituţia publică implicată în privatizarea societăţii comerciale care a preluat patrimoniul persoanei juridice naţionalizate, textul făcând în teza finală trimitere expresă la Legea nr. 303/1947, pentru situaţia când bilanţul prezentat este anterior acesteia.
În speţă, este de necontestat că reclamanţii sunt moştenitorii lui M.M., unchiul lor, care a deţinut calitatea de acţionar atât la F.I.T. Arad cât şi la F.Z. Arad Chitila
În complinirea cerinţelor art. 31 alin. (4) din lege, persoanele îndreptăţite au depus ultimul bilanţ contabil al F.I.T. SA Arad, bilanţ aprobat în Adunarea Generală a Acţionarilor din 31 decembrie 1947 (f. 42 – dos. nr. 28012/2/2006 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă), cât şi ulterior, în recurs, ultimul bilanţ contabil al F.Z. Arad – Chitila, întocmit la 11 iunie 1948 (f. 10 - 13 dos. nr. 28012/2/2005 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală).
Alăturat acestora, la dosar există dovezi concludente care atestă atât calitatea de acţionar a autorului reclamanţilor, la cele două întreprinderi - preluate de stat, urmare naţionalizării prin Legea nr. 119/1948 – cât şi numărul acţiunilor deţinute şi respectiv valoarea lor nominativă.
Ca atare, în mod corect a statuat instanţa de control judiciar asupra calităţii de persoane îndreptăţite a notificatorilor.
Cât priveşte împrejurarea vizând lipsa dovezilor ce atestă publicarea celor două bilanţuri în Monitorul Oficial sau înregistrarea lor în Registrul Comerţului, de menţionat că aceste cerinţe nu au mai fost preluate în noua redactare a art. 31 alin. (4) din lege (ulterior modificărilor aduse prin Legea nr. 247/2005) textul făcând trimitere doar la utilizarea coeficientului de actualizare stabilit de Banca Naţională a României prin Ordinul nr. 3 din 27 aprilie 2001 şi respectiv a indicelui de inflaţie stabilit de Institutul Naţional de Statistică.
În considerarea celor ce preced, recursul urmează a se respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta A.V.A.S. împotriva deciziei nr. 21 din 20 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, ca nefondat.
Obligă recurenta la plata sumei de 1.000 lei, cheltuieli de judecată faţă de intimaţii B.B.S. şi B.S.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 martie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1141/2010. Civil. Reparare prejudicii erori... | ICCJ. Decizia nr. 1140/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
