ICCJ. Decizia nr. 1918/2010. Civil. Drept de autor şi drepturi conexe. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1918/2010
Dosar nr. 13366/95/2008
Şedinţa publică din 19 martie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
1. Tribunalul Gorj, secţia civilă, prin Decizia nr. 255 din 12 decembrie 2008 a admis excepţia autorităţi lucrului judecat invocata de pârâta SC C.E.T. SA şi a respins celelalte excepţii invocate. A respins acţiunea civilă formulată de reclamanţii C.G. şi P.I. în contradictoriu cu pârâta SC C.E.T. SA.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub nr. 13366/95/2008, reclamanţii C.G. şi P.I., în contradictoriu cu pârâta SC C.E.T. SA, au solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de câte 53.214 lei cu titlu de despăgubiri şi cheltuieli de judecată.
In motivarea cererii s-a arătat că în data de 29 decembrie 2000 fosta C.N.L.O., succedată de SC C.E.T. SA a încheiat cu autorii B.N., S.M., A.T. şi C.I. contractul nr. 5795/2000 prin care s-a convenit ca societatea să plătească drepturi băneşti de autor în cota de 20% din profitul anual, timp de 5 ani, respectiv până la data de 05 decembrie 2005, pentru aplicarea unei soluţii tehnice la benzile transportoare din carierele E.M.C. Jilţ, autorii indicând prin anexa 2 la contract şi lista colaboratorilor printre care se numărau şi reclamanţii.
Pârâta SC C.E.T. SA a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat, având în vedere că asupra pretenţiilor reclamanţilor s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 729/2006 de Tribunalul Gorj, rămasa definitiva şi irevocabilă prin Decizia nr. 2463/2008 a I.C.C.J.; excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor având în vedere că între pârâtă şi reclamanţi nu au existat raporturi juridice; excepţia nulităţii absolute a convenţiilor, nefiind autentificate şi nedatând data certă care să confere valoarea juridică probantă absolută; excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei; excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Gorj, iar pe fond solicitând respingerea acţiunii reclamanţilor ca neîntemeiată.
Verificând actele şi lucrările dosarului, tribunalul a reţinut că în cauză sunt incidente disp. art. 1201 C. civ., potrivit căruia este autoritate de lucru judecat atunci când a doua cerere de judecată are acelaşi obiect şi este întemeiată pe aceeaşi cauza şi este între aceleaşi părţi făcuta de ele şi în contra lor în aceeaşi calitate.
Prin sentinţa civilă nr. 729 din 18 decembrie 2006 pronunţată de Tribunalul Gorj în dos. 1810/2006 au fost respinse excepţii inovate de pârâta SC C.E.T. SA, respectiv lipsa calităţii procesuale active a reclamanţilor, lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtei, fiind respinsa şi lipsa excepţiei invocate de reclamanţi privind calitatea de colaboratori ai intervenienţilor, a fost respins capătul de cerere privind nulitatea absolută a clauzelor contractuale; a fost anulată ca netimbrată acţiunea formulată de reclamant C.I. şi admisă în parte acţiunea civilă formulată de reclamanţii B.N., A.T. şi S.M.. Au fost admise cererile de intervenţie formulate de P.I. şi C.G., fiind obligată pârâta la câte 186.007 lei pentru fiecare reclamant în parte cu titlu de despăgubiri şi la câte 4968 lei taxă de timbru şi la câte 91.977 lei pentru fiecare intervenient în parte cu titlu de despăgubiri şi la câte 3087 lei cheltuieli de judecată. A mai fost obligată pârâta la 11.990 lei cheltuieli de judecată către reclamantul S.M.
S-a reţinut prin această sentinţă că, în urma efectuării raportului de expertiză s-a concluzionat că în perioada iunie 2003-deecembrie 2005 soluţia tehnică atestată prin certificatul de atestare a fost folosită în carierele aparţinând E.M.C. Jilţ aflate în cadrul C.E.T.
Prin contractul încheiat între cei patru autori şi cei doi colaboratori, autorii au consimţit că 65% din drepturile ce li se cuveneau să fie repartizate colaboratorilor care au contribuit la valorificarea realizării tehnice în baza Decretului nr. 383/1981.
Autorii realizării tehnice prin cererea ce a făcut obiectul dosarului 1810/2006, au solicitat obligarea pârâtei la sumele de bani reprezentând 20% din beneficiul economic realizat ca urmare a aplicării acestei realizări tehnice, arătându-se ca soluţia tehnică a fost aplicată cu succes începând cu anul 2000 în carierele Jilţ Nord şi Jilţ Sud, iar în urma aplicării disp. prevederilor lit. g din contractul nr. 5795/2000 s-a concluzionat că drepturile de autor sunt în sumă de 744.029 lei pentru fiecare reclamant în parte, iar prin aplicarea procentului de 6,83% prevăzut în convenţia încheiată între autori şi cei doi colaboratori, s-a reţinut că acestora din urmă le revine suma de 91.977 lei pentru fiecare.
Prin urmare, excepţia autorităţii luciului judecat invocată de către pârâtă este întemeiată, asupra pretenţiilor reclamanţilor instanţa pronunţându-se anterior prin s. civ. 729 din 18 decembrie 2006, rămasă definitivă şi irevocabilă, pârâta fiind obligată la câte 91.977 lei către fiecare reclamant din prezenta cauză.
Tribunalul a respins celelalte excepţii invocate:
- excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, avându-se în vedere că prin dispoziţiile art. 2 lit. g) din contractul nr. 5795 din 29 decembrie 2000 încheiat între autori şi unitate, colaboratorilor li s-a recunoscut dreptul de a primi 65% din drepturile cuvenite autorilor.
- excepţia nulităţii absolute a convenţiilor încheiate între autori şi colaboratori, în art. 969 C. civ. precizându-se că, convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante.
- cât priveşte lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtei SC C.E.T. SA, s-a reţinut că în baza art. 1 din HG nr. 103/2004, ca urmare a reorganizării C.N.L.O. Tg-Jiu, pârâta a preluat toate drepturile şi obligaţiile aferente societăţii supuse reorganizării, subrogându-se în drepturile şi obligaţiile ce decurg din raporturile juridice ale acesteia cu terţi.
- excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Gorj este neîntemeiată, acţiunea reclamanţilor urmând a avea acelaşi regim ca şi acţiunea autorilor invenţiei.
2. Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia nr. 168 din 25 mai2009, a admis apelul formulat de reclamanţii C.G. şi P.I. împotriva sentinţei nr. 255 de la 12 decembrie 2008 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia civilă. A desfiinţat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Pentru a pronunţa această decizie, Curtea a avut în vedere următoarele :
Potrivit art. 1201 C. civ. este lucru judecat când a doua cerere în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, făcute de ele şi în contra lor, în aceeaşi calitate.
Excepţia are la bază regula că o acţiune nu poate fi judecată decât o singură dată , impunând condiţia identităţii de acţiuni care, potrivit legii, reclamă acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi; interzice judecata repetată a aceleiaşi pricini şi, deci, are efect peremptoriu, îndeplinind funcţia extinctiva .
Prezumţia se întemeiază pe regula că o constatare făcută printr-o hotărâre definitivă nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre.
În speţă, autoritatea de lucru judecat a fost reţinută de instanţa de fond, sub forma excepţiei absolute, care a avut ca efect respingerea acţiunii, făcând inutilă cercetarea fondului.
Greşit s-a apreciat însă că între cele două cauze există identitate de obiect.
Prin sentinţa civilă nr. 729 din 18 dec. 2006, pronunţată de Tribunalul Gorj în dosar 1810/civ/2006, definitivă şi revocabilă prin respingerea apelului, respectiv recursului pârâtei, au fost admise cererile de intervenţie formulate de reclamanţii de astăzi, P.I. şi C.V.G., fiind obligată pârâta SC C.E.T. SA, la cate 91.977 lei - cu titlu de drepturi şi taxă de timbru aferentă.
Este esenţial de stabilit, pentru a se răspunde corect dacă există identitate cu privire la obiect, ce semnificaţie are suma de 91.977 lei, cerută de către intervenienţi şi la care a fost obligată pârâta faţă de aceştia.
Or, analizând raportul de expertiză judiciară realizat în cauză şi opozabil pârâtei, rezultă neîndoielnic faptul că suma respectivă reprezintă drepturile băneşti ce se cuvin celor doi colaboratori pentru utilizarea soluţiei tehnice numai la Cariera Jilţ Nord, în sumă nefiind cuprinse drepturile ce decurg din utilizarea soluţiei tehnice şi la Cariera Jilţ Sud.
Or, în cauza de faţă, cei doi reclamanţi - foşti intervenienţi în interes propriu în dosarul 1810/civ/2006, nu solicită încă o dată drepturile pentru Cariera Jilţ Nord ci solicită ceea ce nu s-a mai dat, respectiv drepturile ce se cuvin colaboratorilor potrivit clauzelor contractuale ca urmare a utilizării soluţiei tehnice la Cariera Jilţ Sud.
Într-adevăr, prin expertiza realizată în primul dosar se calculează drepturile băneşti ce se cuvin autorilor soluţiei tehnice, prin utilizarea acesteia atât la Cariera Jilţ Nord, cât şi la Cariera Jilţ Sud. Dar, un simplu calcul vine în sprijinul celor afirmate în precedent şi susţinute de către apelanţii reclamanţi, astfel: pentru Cariera Jilţ Nord s-a stabilit o eficienţă economică pentru perioada în discuţie de 6.731.336,48 lei. Conform clauzelor contractuale, drepturile de autor sunt de 20% din eficienţa economică obţinută, deci 1.346.267,30 lei. De asemenea, 35% din această sumă se cuvine autorilor, iar 65% din această sumă se cuvine celor nouă colaboratori, dintre care cei doi reclamanţi de astăzi au câte 6,83%, respectiv 91.950 lei. Procentul de 65% din total drepturi ce se cuvin şi colaboratorilor şi procentul de 6,83% ce se cuvin celor doi reclamanţi de astăzi, rezultă din contractul nr. 5795/2000 şi convenţia încheiată între autori şi colaboratori. Se constată că suma rezultată diferă cu numai 27 lei faţă de suma din sentinţa civilă nr. 729/2006, de 91.977, dar este evident că este aceeaşi sumă şi se referă numai la drepturile băneşti corespunzătoare utilizării soluţiei tehnice la Cariera Jilţ Nord.
De altfel, prin cererile de intervenţie formulate în celălalt dosar, cei doi intervenienţi solicită drepturile aferente Carierei Jilţ Nord, aceştia nu solicită drepturile corespunzătoare ambelor cariere, iar instanţa admite ceea ce s-a cerut, nici mai mult nici mai puţin.
Aşadar, se confirmă susţinerea apelanţilor reclamanţi, potrivit căreia nu există identitate cu privire la obiectul celor două cereri de chemare în judecată, astfel că excepţia autorităţii lucrului judecat a fost greşit rezolvată de tribunal, având drept consecinţă necercetarea pe fond a cererii.
3. Împotriva deciziei de apel a formulat cerere de recurs pârâta SC C.E.T. SA, criticând-o pentru următoarele motive:
1. Trebuie reţinută autoritatea de lucru judecat, deoarece prin raportul de expertiză s-au stabilit drepturi care nu au fost criticate în nicio cale de atac.
2. Autoritatea de lucru judecat rezultă şi din faptul că obiectul acţiunilor este acelaşi, respectiv drepturi conexe drepturilor de autor.
Analizând Decizia de apel în raport de criticile formulate, ce se circumscriu dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat în considerarea celor ce succed:
1. Relevantă în aprecierea autorităţii de lucru judecat este tripla identitate impusă de art. 1201 C. civ., respectiv identitate de părţi, obiect şi cauză.
În ceea ce priveşte obiectul – limitele acestuia fiind determinate prin raportul de expertiză, interesează cererea, pretenţia efectivă.
Or, faţă de litigiul anterior, s-a apreciat în cauză că reclamanţii (intervenienţii în primul litigiu) au solicitat drepturile aferente pentru utilizarea soluţiei tehnice la Cariera Jilţ Nord – pe când în litigiul de faţă se solicită drepturile aferente pentru Cariera Jilţ Sud – aspect necontestat de altfel prin recurs.
În limitele cererii de intervenţie din litigiul anterior, instanţa de apel a constatat că suma stabilită prin raportul de expertiză se referă numai la drepturile băneşti corespunzătoare utilizării soluţiei tehnice la Cariera Jilţ Nord – cum s-a şi solicitat în litigiul respectiv.
2. Cea de-a doua critică formulată nu este relevantă sub aspectul excepţiei analizate.
Pe de o parte, drepturile conexe drepturilor de autor sunt specifice în materia dreptului de autor şi drepturile conexe, astfel cum sunt acestea reglementate de Legea nr. 8/1996.
Pe de altă parte, denumirea generică a unor drepturi nu ar putea să atragă oricum, de plano, autoritatea de lucru judecat, aceasta presupunând tripla identitate impusă de normele legale incidente.
Constatând, prin urmare, că nu sunt fondate criticile formulate, Înalta Curte urmează să facă aplicarea art. 312 alin. (1) C. proc. civ., şi să dispună respingerea recursului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta S.C. C.E.T. S.A. împotriva deciziei nr. 168 din 25 mai 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 martie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1919/2010. Civil. Drept de autor şi drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 1895/2010. Civil → |
|---|
