ICCJ. Decizia nr. 1932/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1932/2010
Dosar nr. 1681/2/2008
Şedinţa publică din 22 martie 2010
Deliberând în condiţiile art. 256 C. proc. civ. asupra recursului de faţă, reţine următoarele:
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin Decizia nr. 354 din 256 mai 2009, evocând fondul, în majoritate: a admis contestaţia formulată de contestatorii: G.I., G.T. şi P.M.M., în contradictoriu cu intimata SC P. SA Bucureşti şi pe cale de consecinţă: a desfiinţat hotărârea nr. 9 din 19 noiembrie 2001 emisă de intimata SC P. SA; a obligat-o pe intimata SC P. SA Bucureşti să restituie contestatorilor în natură suprafaţa de 10387 mp situată în Bucureşti, identificată în chenarul A.B.C.D. prin anexa la raportul de expertiză întocmit de expertul U.I.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că, imobilul în litigiu, 10387 mp, nu a fost preluat de Statul Român în baza unei legi în vigoare la acea dată, ci prin încălcarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului semnată de România şi aflată în vigoare după anul 1955, care în art. 17 stipulează că „orice persoană are dreptul la proprietate" şi „nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa".
Prin urmare, contestatorii au dreptul la restituirea terenului litigios în natură.
Împotriva deciziei civile mai sus menţionată, a declarat recurs SC P. SA Bucureşti, criticând-o ca fiind nelegală, invocând art. 304 pct. 6, 8 şi 9 C. proc. civ., deoarece:
- Instanţa de apel a acordat mai mult decât s-a cerut. Astfel, contestatorii au cerut să li se restituie în natură terenul în suprafaţă de 0,99 ha situat în Bucureşti, iar în faza de rejudecare, instanţa a acordat 10387 mp.
- Instanţa a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii, în sensul că nu s-a dat curs îndrumărilor date prin Decizia civilă (casare) nr. 704 din 5 februarie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
- Hotărârea pronunţată de instanţa de apel a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşiră a legii. Expertul, după ce face referire la cele două parcele de teren, care au fost în proprietatea autorilor reclamanţilor şi preluate în anii 1958-1960, identifică aceste parcele de teren fără a stabili amplasamentul şi dimensiunile lor cu terenul deţinut de SC P. SA
Recursul nu este fondat.
În faza de rejudecare a fondului cauzei, instanţa de apel a dispus efectuarea unei expertize topo şi administrarea altor probe cu înscrisuri, filele 53-60 dosar nr. 1681/2008 al Curţii de Apel Bucureşti. Din raportul de expertiză întocmit a rezultat faptul că terenul revendicat de reclamanţi este de 10387 mp şi nu de 9.900 mp cum s-a stabilit iniţial.
Urmare acestei situaţii noi, reclamanţii şi-au precizat acţiunea în sensul că au solicitat restituirea în natură a suprafeţei de 10387 mp, în loc de 0,99 ha, cerere precizatoare fila 123 din dosarul menţionat.
Despre această cerere precizatoare s-a luat act în încheierea din 21 aprilie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti.
Prin urmare, critica recurentei SC P. SA Bucureşti, în sensul că instanţa a acordat reclamanţilor mai mult decât au cerut, nu poate fi primită.
Nu poate fi primită nici critica potrivit căreia instanţa nu a dat curs îndrumărilor date prin Decizia civilă, de casare, nr. 704 din 5 februarie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, deoarece, efectuarea expertizei întocmită de expertul U.I., precum şi admiterea altor probe, s-a făcut de către instanţă tocmai pe baza îndrumărilor date de instanţa de casare.
Cu ocazia efectuării expertizei topo, expertul a identificat terenul în litigiu solicitat de reclamanţi, şi a stabilit amplasamentul acestuia, în sensul că terenul menţionat este deţinut în întregime de recurenta SC P. SA Bucureşti.
Prin urmare, nici critica referitoare la amplasamentul terenului în litigiu, nu poate fi primită.
Pentru toate aceste evidenţe, Înalta Curte va reţine că motivele de recurs nu se circumscriu temeiurilor de drept, prevăzute de art. 304 pct., 6, 8 şi 9 C. proc. civ., şi, pe cale de consecinţă, se va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâţii SC P. SA prin Administrator Judiciar SC T. şi A. S.P.R.L. împotriva deciziei civile nr. 354 din 26 mai 2009 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 22 martie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1931/2010. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1927/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
