ICCJ. Decizia nr. 1971/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1971/2010
Dosar nr. 9256/95/2008
Şedinţa publică din 23 martie 2010
Asupra recursului de faţă constată următoarele:
Urmare declinării competenţei soluţionării cauzei prin sentinţa civilă nr. 4414 din 5 iunie 2008 a Judecătoriei Târgu Jiu, Tribunalul Gorj, secţia civilă, prin Decizia nr.187 din 10 octombrie 2008 a respins acţiunea precizată formulată de reclamanta B.A. faţă de pârâta Primăria oraşului Tismana. A admis acţiunea precizată a reclamantei faţă de SC H. SA Bucureşti, sucursala H.C. Târgu Jiu, şi a obligat pe această pârâtă să se pronunţe prin decizie motivată asupra notificării nr. 161/N din 14 februarie 2002 privind pe B.A.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că notificarea formulată de reclamantă şi adresată Primăriei Tismana a fost înaintată de această instituţie SC H.C. SA Bucureşti, sucursala H.C. Târgu Jiu, căreia îi aparţine competenţa soluţionării notificării, terenul expropriat fiind ocupat de lucrări hidrotehnice. Aceasta din urmă a restituit notificarea primăriei, deşi avea obligaţia prevăzută de art. 23 din Legea nr. 10/2001, ca în termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare, în calitate de unitate deţinătoare, să se pronunţe prin decizie motivată asupra cererii de restituire în natură a terenului.
S-a arătat că termenul prevăzut de art. 23 din Legea nr. 10/2001 nu este unul de recomandare, unitatea fiind obligată să se pronunţe înăuntrul acestuia, iar nesoluţionarea notificării nu poate fi imputabilă reclamantei căreia trebuie să i se recunoască dreptul de a formula în justiţie o acţiune în realizarea dreptului prevăzut de lege, în caz contrar încălcându-se art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.
S-a reţinut totodată că pârâta nu a făcut dovada că nerezolvarea notificării s-ar datora culpei reclamantei.
S-a respins acţiunea faţă de Primăria oraşului Tismana întrucât nu au fost produse dovezi că aceasta este deţinătoarea terenului.
Prin Decizia nr. 111 din 31 martie 2009, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a admis apelul declarat de pârâta SC H. SA Bucureşti, sucursala H.C. Târgu Jiu, împotriva sentinţei tribunalului pe care a desfiinţat-o şi a trimis cauza pentru rejudecare la Tribunalul Gorj.
S-a reţinut de către instanţa de apel că în cauză a fost chemată în judecată şi citată ca pârâtă H. Bucureşti, sucursala H.C. Târgu Jiu, or sucursala nu are personalitate juridică, întregul proces fiind purtat cu o persoană fără calitate şi fără drepturi procesuale.
Cum unitatea cu personalitate juridică este SC H. SA Bucureşti, aceasta trebuia introdusă în cauză, fiind singura în măsură să formuleze apărări şi, în cazul admiterii acţiunii, să poată emite un răspuns valabil la notificare.
Împotriva acestei ultime decizii a declarat recurs reclamanta, arătând că reprezentanta pârâtei, la solicitarea Judecătoriei Târgu Jiu, a arătat că reprezintă atât pe SC H. SA Bucureşti cât şi pe sucursala H.C. Târgu Jiu. Recurenta a menţionat şi aspectul potrivit căruia notificarea nr. 16/2001 a fost adresată pârâtei de către Primăria Tismana, că a stat nesoluţionată doi ani, fiind ulterior trimisă la primărie, după apariţia Legii nr. 247/2005. Apelul împotriva hotărârii tribunalului a fost declarat de SC H. SA prin sucursala H.C. Târgu Jiu. Ceea ce nu a reţinut instanţa de apel este aspectul că SC H. SA Bucureşti a fost reprezentată de sucursala din Târgu Jiu, prin consilier juridic, că atât la data trimiterii notificării către Primăria Tismana, dar şi la data primirii notificării de la primărie către SC H.C. SA Târgu Jiu, aceasta avea personalitate juridică, iar singura obligaţie a pârâtei era aceea de a răspunde notificării nr. 161/2002.
Recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare în considerarea argumentelor de mai jos.
Obiectul cererii de chemare în judecată formulată de B.A., astfel cum a fost ulterior precizată de reclamantă, îl constituie obligarea pârâtei la soluţionarea notificării în temeiul Legii nr. 10/2001, cu privire la terenul de 6400 mp situat în intravilanul oraşului Tismana, care a aparţinut autorului reclamantei V.I.M.
În temeiul dispoziţiilor Legii nr. 10/2001, prin persoană juridică deţinătoare sau entitate învestită cu soluţionarea notificării se înţelege acea persoană care are puterea şi competenţa de a angaja patrimonial persoana juridică, indiferent dacă este regie autonomă, societate comercială sau instituţie publică.
Or, potrivit dispoziţiilor art. 43 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, sucursalele sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăţilor comerciale.
În această situaţie, sucursala nu poate avea drepturi şi obligaţii procesuale, neputând fi obligată la emiterea unei decizii valabile în soluţionarea notificării formulată de reclamantă.
Întrucât, în speţă, persoana juridică deţinătoare este SC H. SA Bucureşti, adică persoana juridică care poate angaja patrimonial societatea, iar sucursala H.C. Târgu Jiu este un dezmembrământ fără personalitate juridică al acestei societăţi comerciale, se constată că în mod corect instanţa de apel a trimis cauza spre rejudecare primei instanţe pentru introducerea şi citarea unităţii cu personalitate juridică.
Pentru cele ce preced, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat de reclamantă va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta B.A. împotriva deciziei nr. 111 din 31 martie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 martie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1969/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1967/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
