ICCJ. Decizia nr. 1976/2010. Civil. Legea 10/2001. Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1976/2010
Dosar nr. 4125/1/2009
Şedinţa publică din 23 martie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
După un prim ciclu procesual, prin Decizia nr. 7668 din 2 decembrie 2008, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a fost admis recursul declarat de reclamantul R.F.I. împotriva deciziei nr. 102 din 10 martie 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă, care a fost modificată parţial, în sensul că, a fost admisă în parte contestaţia formulată de reclamant, a fost anulată parţial Decizia nr. 4590 din 30 iulie 2001 şi înregistrată la I.N.HGA. SA nr. 2951 din 24 iulie 2001, a fost obligată pârâta A.M.N. RA – Centrul Meteorologic Regional Craiova să emită decizie de restituire, în natură, către reclamant a terenului în suprafaţă de 2150 mp identificat conform expertizei N.P. şi D.I. şi schiţei anexă la raportul de expertiză menţionat (fila 80 din dosarul nr. 31913/1/2004 al Curţii de Apel Craiova), au fost menţinute restul dispoziţiilor deciziei şi a fost obligată pârâta A.M.N. RA – C.M.R. Craiova să-i plătească reclamantului, suma de 390 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare pârâta întemeind-o pe prevederile art. 318 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. şi susţinând, în esenţă, că instanţa a omis să se pronunţe cu privire la motivul de recurs referitor la restituirea, în natură, a terenului în suprafaţă de 2150 mp, pe care se află birouri necesare pentru normala funcţionare a staţiei meteo, clădiri ce sunt proprietate publică.
Contestatoarea a solicitat să fie obligată să emită decizie de restituire, în natură, doar pentru terenul în suprafaţă de 2000 mp, urmând ca pentru diferenţa de 150 mp, să fie stabilite despăgubiri în echivalent.
Contestaţia în anulare nu este fondată.
Conform art. 318 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., hotărârile instanţelor de recurs pot fi atacate cu contestaţie în anulare, atunci când instanţa respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Prin Decizia atacată cu contestaţie în anulare de către pârâtă, a fost soluţionat recursul declarat de reclamantul R.F.I., recurs ce a fost admis şi a fost modificată parţial Decizia curţii de apel, situaţie în care numai reclamantul are posibilitatea de a exercita această cale extraordinară de atac, în măsura în care, eventuala omisiune instanţei de a examina vreunul din motivele de recurs l-ar prejudicia.
De altfel, nu a existat o omisiune de pronunţare a instanţei de recurs cu privire la motivul la care s-a referit contestatoarea, motiv ce a fost amplu examinat.
Motivele invocate prin contestaţia în anulare care vizează fondul litigiului nu pot fi examinate în această fază procesuală a contestaţiei.
În consecinţă, contestaţia în anulare urmează a fi respinsă.
La cererea intimatului R.I., contestatoarea urmează a fi obligată, conform art. 274 C. proc. civ., la plata sumei de 1263 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de A.M.N. R.A., împotriva deciziei nr. 7668 din 2 decembrie 2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Obligă contestatoarea la 1263 lei cheltuieli de judecată către intimatul R.I.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 martie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2009/2010. Civil. Rectificare carte funciară.... | ICCJ. Decizia nr. 1974/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
