ICCJ. Decizia nr. 2084/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 2084/2010

Dosar nr. 49048/3/2005

Şedinţa publică din 25 martie 2010

Asupra recursului civil de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului rezultă următoarele:

Prin contestaţia înaintată la Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, S.I. a solicitat în contradictoriu cu Ministerul Administraţiei şi Internelor ca prin hotărârea pe care instanţa o va pronunţa să dispună anularea Deciziei nr. 1052/2005 emisă de intimat şi obligarea acestuia la emiterea unei noi decizii de restituire în natură a terenului în suprafaţă de 1991 mp situat în oraşul Lugoj, judeţul Timiş.

În motivarea contestaţiei se arată că argumentul intimatului în sensul că restituirea în natură a terenului nu este posibilă deoarece terenul este afectat construcţiilor aflate pe acesta – nu este întemeiat întrucât clădirile respective au fost edificate fără autorizaţie.

Prin sentinţa nr. 791 din 06 mai 2008 Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, a respins ca nefondată contestaţia formulată de reclamantul S.I.

Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalul a reţinut pe baza raportului de expertiză că pe terenul litigios există amplasată parţial în procent de 64,86 % o clădire edificată în 1951 fără autorizaţie de construcţie, clădire nedemontabilă, iar terenul învecinat este ocupat de aceeaşi construcţie în procent de 35,12 %.

Potrivit dispoziţiunilor pct. 10.1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 aprobate prin HG nr. 250/2007 prin ipoteza restituirii în natură a imobilului, în speţă terenul, se limitează numai la acele suprafeţe care nu sunt ocupate de construcţii ori nu sunt afectate servituţilor legale ori altor amenajări de utilitate publică ale localităţilor urbane sau rurale.

Având însă în vedere configuraţia construcţiei şi utilitatea sa, fiind centrul de Instrucţie al Jandarmilor U.M.0389 – Lugoj şi poziţionarea acesteia pe terenul litigios, tribunalul a apreciat că în cauză sunt aplicabile dispoziţiunile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, contestatorul urmând a beneficia de măsuri reparatorii prin echivalent, conform textului legal de referinţă.

Prin Decizia nr. 880 A din 09 decembrie 2008 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, a respins ca tardiv formulat apelul declarat de S.I. împotriva sentinţei nr. 791 din 06 mai 2008 a Tribunalului Bucureşti.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel a reţinut că sentinţa civilă nr. 791 din 06 mai 2008 a fost comunicată contestatorului S.I. la data de 17 iunie 2008 şi că apelul a fost declarat de acesta la 04 iulie 2008, depăşind termenul prevăzut de art. 284 C. proc. civ. – care în speţă s-a împlinit la 03 iulie 2008. Mai mult, reţine instanţa, data transmiterii prin poştă a apelului, aşa cum rezultă de pe ştampila aplicată pe plic este de 30 iulie 2008, aşa încât în raport de dispoziţiunile art. 104 C. proc. civ. ea trebuie considerată data de declarare a căii de atac a apelului.

În recursul declarat şi nemotivat în drept, contestatorul arată că în perioada 09 iunie 2008-14 iulie 2008 fiind internat pentru o intervenţie chirurgicală, nu a preluat dovada de comunicare a deciziei Tribunalului Bucureşti, aceasta fiind depusă în cutia poştală.

În afară de aceasta, ştampila de pe dovada de comunicare a deciziei apelate este neclară, motiv pentru care recurentul a considerat că poate declara apel în termenul de la care a luat cunoştinţă de primirea dovezii de comunicare.

În consecinţă, recurentul a solicitat instanţei să ia în consideraţie existenţa unor motive obiective care l-au împiedicat să declare apelul în termen.

Recursul este întemeiat.

Rezultă din dovada de comunicare a sentinţei nr. 791 din 06 mai 2008 că aceasta a fost înfăptuită la data de 17 iunie 2008.

În raport de termenul de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel, contestatorul S.I. putea declara apelul până la data de 3 iulie 2008. Este adevărat că pe rezoluţia de primire a cererii motivate de apel – este menţionată data de 04 iulie 2008 luată în consideraţie şi prin Decizia nr. 880 A din 09 decembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a, dar această instanţă a omis să observe că apelul a fost trimis prin poştă, situaţie în care urma a face în cauză aplicarea art. 104 C. proc. civ., socotind îndeplinit în termen apelul, dacă acesta a fost predat recomandat oficiului poştal înainte de împlinirea lui.

Este adevărat că ştampila de pe plicul cu care apelul a fost înaintat Curţii de Apel Bucureşti – menţionează data de 30 iulie 2008 – dată la care tangenţial se referă în motivare şi instanţa de apel – fără a-i da o explicaţie, dar o atare menţiune trebuie considerată o simplă eroare (provenind din adăugarea unui zero după cifra 3) de vreme ce nu era posibil ca apelul să fie primit la instanţă pe data de 04 iulie 2008 iar înaintarea acestuia prin poştă să se facă la 30 iulie 2008, în condiţiile în care plicul este ataşat imediat după cererea de apel iar în dosar nu există alte acte de procedură trimise prin poştă.

Aşadar trebuie reţinut că S.I. a trimis apelul prin poştă la data de 3 iulie 2008, adică în ultima zi a termenului legal în care acesta putea fi declarat, ceea ce în condiţiile incidenţei art. 104 C. proc. civ., trebuia considerat în termen.

Întrucât Curtea de Apel Bucureşti a soluţionat apelul contestatorului S.I. pe excepţia de tardivitate, fără a intra în cercetarea fondului acestuia, se impune admiterea recursului declarat de S.I. şi aplicarea în cauză a dispoziţiunilor art. 314 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de contestatorul S.I. împotriva deciziei nr. 880 A din 09 decembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie, pe care o casează şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de apel.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 martie 2010.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2084/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs