ICCJ. Decizia nr. 2260/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2260/2010
Dosar nr. 25404/3/2008
Şedinţa publică din 14 aprilie 2010
Deliberând în condiţiile art. 256 C. proc. civ. reţine următoarele:
Prin Decizia nr. 153 A din 8 octombrie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, a respins ca nefondat apelul declarat de pârât Primăria Municipiului Bucureşti împotriva sentinţei nr. 1495 din 7 octombrie 2008 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia civilă.
Instanţa de apel a reţinut, în esenţă, că în raport de finalitatea notificării, prin care se urmăreşte preîntâmpinarea pierderii unui drept subiectiv civil, aceasta poate fi calificată ca fiind un act de conservare.
Prin urmare, în raport de aceste considerente si de dispoziţiile art. 35 C. fam., ce consacră prezumţia mandatului tacit dintre soţi, a constatat că cererea de restituire a fost formulată de ambii soţi, aşa încât s-a considerat a fi greşită dispoziţia pârâtei prin care a fost respinsă notificarea pentru cota de ½ aferentă cotei de bun comun ce aparţine soţiei.
Dimpotrivă, prezumţia legală menţionată a fost consolidată şi prin confirmarea mandatului dat soţului prin formularea împreună de către cei doi reclamanţi a cererii de chemare în judecată.
Legea nr. 10/2001 nu conţine dispoziţii speciale referitoare la mandatul dintre soţi sau la bunurile ce au aparţinut soţilor ,motiv pentru care, în lipsă de stipulaţie contrară, acestea se completează cu dispoziţiile dreptului comun in materie - art. 35 C. fam. corect aplicate de prima instanţă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primar General, criticând-o pentru nelegalitate, sens în care, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului si modificarea deciziei in sensul admiterii apelului sau şi respingerii cererii de chemare în judecată.
Referitor la calea de atac dedusă judecaţii cu privire la care s-a invocat regularitatea sesizării instanţei, se constată următoarele:
Potrivit art. 83 alin. (1), (3) C. proc. civ. „când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizata„ iar „reprezentantul legal va alătura copia legalizata de pe înscrisul doveditor al calităţii sale".
Întrucât, în speţă, calea de atac de faţă a fost exercitată pentru parte de către directorul executive al instituţiei care se pretinde reprezentantul sau legal, fără a anexa înscrisul doveditor al acestei calităţi, astfel cum pretind normele legale evocate, se va dispune anularea cererii de recurs dedusă judecării.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează recursul declarat de pârâta Municipiul Bucureşti prin Primarul General, împotriva deciziei nr. 153 A din 8 octombrie2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 aprilie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 2281/2010. Civil. Reparare prejudicii erori... | ICCJ. Decizia nr. 2098/2010. Civil → |
---|