ICCJ. Decizia nr. 2261/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2261/2010
Dosar nr. 556/114/2009
Şedinţa publică din 14 aprilie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 556 din 29 ianuarie 2009 reclamanţii HG, E.H., G.H., J.C., moştenitori ai defunctului H.N.S., au chemat în judecată pe pârâta Comuna Murgeşti prin primar, solicitând anularea dispoziţiei nr. 3 din 16 ianuarie 2003 emisă de pârâtă.
În motivarea cererii se arată că la 7 februarie 2002, reclamanţii au notificat Prefectura Judeţului Buzău, în conformitate cu Legea nr. 10/2001 solicitând acordarea de despăgubiri cu privire la moara şi utilajele aferente, maşinile agricole ce au aparţinut defunctului H.N.S. Notificarea formulată a fost soluţionată la insistenţele reclamanţilor, prin dispoziţia nr. 3 din 16 ianuarie 2003, în sensul respingerii cererii de despăgubiri.
Prin sentinţa civilă nr. 347 din 27 martie 2009, Tribunalul Buzău a respins ca tardivă contestaţia reclamanţilor.
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că dispoziţia emisă la 16 ianuarie 2003 a fost comunicată la 26 ianuarie 2003 şi contestată la 29 ianuarie 2009, deci cu mult peste termenul de 30 zile de la comunicare aşa cum prevăd dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 10/2001.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii sub aspectul nelegalităţii şi netemeiniciei în sensul că expedierea dispoziţiei nr. 3/2003 nu echivalează cu comunicarea ei în condiţiile procedurale pentru că nu face dovada primirii acestei dispoziţii de către destinatar, respectiv de către reclamanţi.
Curtea de Apel Ploieşti prin Decizia nr. 130 din 29 septembrie 2009 a respins apelul ca nefondat.
În considerentele deciziei s-a reţinut că, dispoziţia contestată a fost emisă la 16 ianuarie 2003 şi a fost comunicată la data de 29 ianuarie 2009, cu mult peste termenul legal de 30 de zile prevăzut de Legea nr. 10/2001.
Împotriva acestei din urmă hotărâri au declarat recurs reclamanţii, invocând incidenţa dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurenţii critică hotărârea sub următoarele aspecte:
- Dispoziţia contestată, înregistrată sub nr. 3 din 16 ianuarie 2003, a fost comunicată reclamanţilor abia în anul 2009, când a fost schimbat vechiul primar şi că cele două instanţe au încălcat dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând criticile formulate prin intermediul cererii de recurs, Înalta Curte a constatat următoarele:
Reclamanţii critică hotărârea recurată invocând ca motiv de nelegalitate, faptul că data la care a fost comunicată dispoziţia contestată nu este cea reţinută de instanţele anterioare respectiv, 26 ianuarie 2003, ci acest act administrativ a fost comunicat în anul 2009.
Contrar celor susţinute de reclamanţi, actele depuse la dosar, chiar şi la instanţa de recurs, fila 15, atestă că dispoziţia nr. 3 din 16 ianuarie 2003 emisă de pârâtă a fost comunicată reclamanţilor cu adresa nr.21 la data de 26 ianuarie 2003, cum corect s-a reţinut şi în hotărârea recurată.
Reclamanţii fac doar simple afirmaţii cu privire la faptul că dispoziţia contestată a fost comunicată abia în anul 2009.
Or, potrivit art. 1169 C. civ., cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească.
În speţa supusă analizei, reclamanţii fac o propunere nedovedită cu privire la data comunicării dispoziţiei supusă analizei.
Drept urmare, în mod corect s-a reţinut că reclamanţii, în speţa supusă analizei nu au respectat dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 10/2001 care precizează că dispoziţia/Decizia de respingere a notificării poate fi atacată în termen de 30 de zile de la comunicare.
Analizând în continuare motivele de recurs se constată că nu există nici o încălcare a art. 6 din Convenţie, cauza fiind judecată cu respectarea dreptului la acces în justiţie şi într-un termen rezonabil.
Aşa fiind, Înalta Curte, faţă de cele sus reţinute, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamanţii HG, E.H., G.H. şi J.C. împotriva deciziei nr. 190 din 29 septembrie 2009 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 aprilie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 2264/2010. Civil. Legea 10/2001. Contestaţie... | ICCJ. Decizia nr. 2259/2010. Civil → |
---|