ICCJ. Decizia nr. 239/2010. Civil. Legea 10/2001. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 239/2010
Dosar nr. 6217/1/2009
Şedinţa publică din 20 ianuarie 2010
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele.
Prin sentinţa civilă nr. 751 din 16 septembrie 2004 Tribunalul Bihor a respins contestaţia formulată de reclamantul K.M. privind anularea dispoziţiei nr. 1405/2003 emisă de Primarul Municipiului Oradea cu motivarea că nu s-a dovedit dreptul de proprietate al autorului reclamantului asupra imobilului solicitat.
Curtea de Apel Oradea, prin Decizia civilă nr. 158 din 7 noiembrie 2006 a respins apelul declarat de reclamant reţinând, ca şi prima instanţă, că nu s-a dovedit proprietatea asupra imobilului.
Prin Decizia civilă nr. 5177 din 24 septembrie 2008 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul declarat de reclamant reţinând că acesta nu are calitate de persoană îndreptăţită în sensul Legii nr. 10/2001.
Împotriva deciziei instanţei de recurs reclamantul K.M. a formulat cerere de revizuire, în temeiul art. 322 pct.5 C. proc. civ., arătând că a expediat, prin poştă, actele doveditoare ale proprietăţii, însă din vina unui angajat al instanţei de recurs acestea nu au ajuns la dosar până la soluţionarea recursului.
Cererea de revizuire este inadmisibilă.
Revizuirea oferă posibilitatea retractării unei hotărâri judecătoreşti definitive numai în cazurile strict determinate de lege.
Potrivit dispoziţiilor art. 322 C. proc. civ. se poate solicita revizuirea unei hotărâri dacă aceasta a rămas definitivă în instanţa de apel, prin neapelare, sau dacă a fost dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul.
Din textul citat rezultă că pentru hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţe de recurs legiuitorul a impus o condiţie specială în sensul că aceste hotărâri pot forma obiect al unei cereri de revizuire numai dacă prin ele se evocă fondul cauzei.
O instanţă de recurs evocă fondul atunci când ea reapreciază dovezile administrate în cauză de instanţele ierarhic inferioare, precum şi temeiurile de drept incidente, schimbând deci situaţia de fapt stabilită de instanţele ale căror hotărâri au fost casate, pronunţând o soluţie proprie şi diferită de cele anterior date în aceeaşi cauză.
În categoria hotărârilor care evocă fondul intră toate hotărârile prin care tribunalele şi curţile de apel rejudecă fondul după casare. per a contrario, nu au acest caracter şi nu pot fi atacate pe calea extraordinară de atac a revizuirii hotărârile prin care s-a respins recursul, prin care s-a dispus casarea cu trimitere sau prin care recursul s-a constatat nul.
În speţă, prin prezenta cerere de revizuire se atacă hotărârea pronunţată de o instanţă de recurs, prin care s-a respins recursul, neevocându-se deci fondul cauzei.
Aşa fiind, se constată că nu este îndeplinită o condiţie generală de admisibilitate a cererii de revizuire, condiţie impusă de dispoz. art. 322 C. proc. civ., şi anume aceea ca hotărârea dată în recurs să evoce fondul, situaţie în raport de care analizarea altor condiţii specifice reglementate de cazurile de revizuire, devine inutilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire a deciziei nr. 5177 din 24 septembrie 2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală formulată de K.M.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 ianuarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2405/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2389/2010. Civil. Conflict de competenţă.... → |
|---|
