ICCJ. Decizia nr. 2406/2010. Civil. Obligaţie de a face. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2406/2010
Dosar nr. 4741/40/2006
Şedinţa publică din 22 aprilie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Botoşani sub nr. 3485 din 12 iunie 2006, reclamantul Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati" din Botoşani a solicitat instanţei de judecată ca, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Botoşani, să dispună eşalonarea plăţii unei datorii de 3.453.450,84 lei (RON) pe o perioadă de trei ani.
Susţinându-şi cererea, reclamanta a arătat că din cauza unei erori a primit în plus de la pârâtă, în anul 2005, o sumă de 3.453.450,84 lei pe care nu o poate restitui decât eşalonat, datorită unei datorii curente de peste 60 miliarde lei. În drept a invocat art. 1101 C. civ. şi a solicitat ca acţiunea să fie considerată şi ca o cerere de suspendare a executării debitului de către pârâtă.
Tribunalul Botoşani, prin sentinţa civilă nr. 219 din 22 februarie 2007 a admis acţiunea în parte, în sensul că a acordat reclamantului un termen de graţie pentru plata debitului, la data de 31 decembrie 2007, respingând totodată cererea de suspendare a executării.
Instanţa a reţinut că în cursul anului 2005, Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati" din Botoşani a prezentat pârâtei, spre decontare, documente medicale eronate şi a primit necuvenit o sumă de bani ce trebuie restituită. Întrucât spitalul prestează servicii medicale specializate unice în favoarea populaţiei judeţului Botoşani, pentru a nu i se bloca activitatea în condiţiile unei finanţări de subzistenţă s-a considerat că se impune acordarea unui termen de graţie în vederea plăţii datoriei către pârâtă, ţinându-se seama de prevederile art. 1101 alin. (3) C. civ. şi de faptul că reclamantul a mai beneficiat de încă un asemenea termen acordat de pârâtă până la data de 31 decembrie 2006.
Reclamantul a declarat apel şi a arătat că împrejurările descrise în acţiune cât şi aspectele de notorietate reţinute în cuprinsul sentinţei impuneau plata debitului în rate lunare, timp de trei ani.
La data de 20 septembrie 2007, reclamantul a solicitat suspendarea judecării apelului conform art. 244 pct. 1 C. proc. civ., până la soluţionarea unui litigiu ce formează obiectul dosarului nr. 33/2007 a Comisiei Centrale de Arbitraj, având drept obiect constatarea inexistenţei debitului. Judecata a fost suspendată pe acest temei, între 21 septembrie 2007 şi 7 noiembrie 2008, cu unele întreruperi pentru a se verifica stadiul acelui dosar înregistrat la Comisia Centrală de Arbitraj Bucureşti. Întrucât nu s-a făcut nici o dovadă în privinţa modului de soluţionare a cererii de constatare a inexistenţei debitului, ce se solicită a fi eşalonat la plată, curtea văzând că alte cereri de probe nu există, a trecut la soluţionarea apelului reclamantului.
Verificarea motivelor invocate, în raport cu sentinţa şi probele administrate, au demonstrat netemeinicia apelului.
Prin Decizia civilă nr. 124 din 7 noiembrie 2008 Curtea de Apel Suceava a respins apelul declarat de reclamantul Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati" Botoşani, împotriva sentinţei civile nr. 219 din 22 februarie 2007 pronunţată de Tribunalul Botoşani împotriva sentinţei civile nr. 219 din 22 februarie 2007 pronunţată de Tribunalul Botoşani.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de apel a reţinut că legea a acordat judecătorului dreptul de a fixa un termen pentru plata unei datorii sau chiar de a fracţiona plata la mai multe termen succesive, atunci când intervine un motiv umanitar pentru debitor. Tot atât de adevărat este însă că legiuitorul a înţeles ca în situaţiile prevăzute de art. 263 C. proc. civ., debitorul să nu se bucure de această facilitate, atunci când bunurile sale se vând la cererea altui creditor, dacă este în stare de faliment sau de insolvabilitate îndeobşte cunoscută sau dacă prin fapta sa a micşorat garanţiile date creditorului său sau nu a dat garanţiile făgăduite.
În speţă, din verificarea dosarului a rezultat că reclamantul debitor, care în calitatea sa de unitate spitalicească judeţeană, subfinanţată în mod cronic de la bugetul de stat, a înregistrat în anul 2006, în afara debitului în litigiu, şi o altă datorie de cca. 60 miliarde lei, nu a făcut nici o plată, deşi a beneficiat de înţelegere şi amânări din partea pârâtei. Acest context, cât şi situaţia financiară notorie a spitalelor publice demonstrează că reclamantul se află într-o situaţie de insolvabilitate „îndeobşte cunoscută", motiv pentru care trebuia să i se refuze orice termen de graţie. Deşi aceasta este situaţia, iar tribunalul a admis acţiunea în parte, contrar art. 263 C. proc. civ., apelantului nu i se poate agrava situaţia în propria cale de atac, potrivit principiului consacrat de art. 296 teza finală C. proc. civ. Cum acest principiu obligă la menţinerea sentinţei, curtea a respins apelul reclamantului ca nefondat.
Împotriva deciziei a declarat recurs Spitalul de Urgenţă Mavromati Botoşani care a susţinut că în mod greşit s-a judecat cauza pe fond, deoarece procesul aflat la arbitraj încă nu s-a soluţionat, iar apelul fusese suspendat conform art. 244 alin. (1) C. proc. civ. S-au invocat în drept prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Analizând Decizia recurată prin prisma dispoziţiilor legale incidente şi a motivelor de recurs invocate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce succed:
În mod corect instanţa de apel a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati" Botoşani, pronunţându-se pe fondul acestuia, raportat la criticile formulate de apelant.
Motivele recurentului – reclamant nu pot conduce la reţinerea nelegalităţii deciziei recurate, susţinerea acestui recurent privind nemenţinerea măsurii suspendării dispuse conform art. 244 C. proc. civ. neputând fi primită.
Instanţa de apel a dispus la mai multe termene de judecată suspendarea judecării apelului în baza dispoziţiilor art. 244 pct. 1 C. proc. civ., cu unele întreruperi pentru a se verifica stadiul dosarului înregistrat la Comisia Centrală de Arbitraj Bucureşti. În mod just, la data de 7 noiembrie 2008, dată la care s-a dispus repunerea cauzei pe rol, s-a trecut la judecarea apelului deoarece părţile nu au prezentat nici o dovadă din care să rezulte că s-a soluţionat cererea de constatare a inexistenţei debitului, ce se solicită a fi eşalonat la plată, nemaifiind alte cereri de formulat de către părţile prezente prin consilieri la acea dată în şedinţa publică.
Nefiind incidente motivele de modificare reglementate de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge recursul ca nefondat şi în baza art. 312 C. proc. civ. va menţine Decizia civilă ca legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul Spitalul de Urgenţă Mavromati Botoşani împotriva deciziei civile nr. 124 din 7 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Suceava.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 aprilie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2409/2010. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2403/2010. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
|---|
