ICCJ. Decizia nr. 2765/2010. Civil. Revendicare imobiliară. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr.2765/2010
Dosar nr. 3508/1/2009
Şedinţa publică din 5 mai 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 13 aprilie 2000, întemeiată pe art. 480 C. civ., reclamanţii O.D.M.C. şi O.V.N.B. au cerut obligarea pârâtului Consiliul Local al Municipiului Bucureşti să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie imobilul situat în Bucureşti, str. A.
Prin încheierea din data de 06 iunie 2001, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă şi de contencios administrativ, a dispus suspendarea judecării cauzei în baza art. 47 din Legea nr. 10/2001, raportat la art. 244 pct. 1 C. proc. civ., întrucât reclamanţii au depus notificare în baza Legii nr. 10/2001.
Prin încheierile din data de 02 decembrie 2002 şi 10 noiembrie 2006, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, a menţinut măsura suspendării cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 10/2001.
La data de 10 octombrie 2007, reclamantul O.D.M.C. a cerut repunerea cauzei pe rol, motivat de faptul că numai subzistă cauza care a dus la suspendarea judecăţii, stabilindu-se termen de judecată la 2 noiembrie 2007.
Prin încheierea din data de 2 noiembrie 2007, Tribunalul Bucureşti a respins, ca neîntemeiată, cererea de menţinere a măsurii suspendării judecăţii cauzei formulată de intervenientul O.l., motivat de faptul că solicitarea de suspendare întemeiată pe prevederile art. 47 din Legea nr. 10/2001 este lăsată la latitudinea reclamantului care, în speţă, a cerut continuarea judecăţii.
Prin aceeaşi încheiere, tribunalul a încuviinţat efectuarea unei expertize tehnice de specialitate, având ca obiective identificarea imobilului revendicat conform titlului de proprietate şi identificarea construcţiilor având în vedere actul de preluare a imobilului şi actul de partaj.
Împotriva încheierii din data de 2 noiembrie 2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti a declarat recurs recurentul-intervenient O.l., cale de atac calificată a fi apel, susţinând că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 244 C. proc. civ., raportat la dispoziţiile art. 47 din Legea nr. 10/2001, caz în care, în mod greşit prima instanţă a statuat cu privire la dreptul reclamantului de a cere repunerea pe rol a cauzei oricând doreşte acest lucru.
Prin decima civilă nr. 193 din 11 martie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins apelul, ca inadmisibil.
În motivarea deciziei s-a reţinut că, raportat la dispoziţiile art. 282 alin. (2) C. proc. civ., împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, în afară de cazul în care prin ele nu s-a întrerupt cursul judecăţii. Totodată, s-a reţinut că încheierea pronunţată de Tribunalul Bucureşti la data de 02 noiembrie 2007 are caracterul unei încheieri premergătoare, deoarece prin aceasta s-au încuviinţat probe şi s-au luat măsuri în vederea administrării acestora.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs intervenientul O.l., invocând incidenţa motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea recursului, intervenientul arată că se impunea menţinerea măsurii suspendării judecăţii cauzei, întrucât pe rolul Tribunalului Bucureşti se află în curs de soluţionare Dosarul nr. 25918/3/2007, nefiind permis ca referitor la acelaşi imobil să se desfăşoare două procese, unul întemeiat pe dreptul comun şi unul întemeiat pe prevederile Legii nr. 10/2001.
Recurentul-intervenient susţine, totodată, că încheierea din 2 noiembrie 2007 a Tribunalului Bucureşti nu constituie o încheiere premergătoare care să facă aplicabile dispoziţiile art. 282 alin. (2) C. proc. civ., întrucât reprezintă o încheiere de repunere pe rol, menţiune ce trebuia trecută în cuprinsul acesteia, mai înainte de dezbaterile ocazionate de încuviinţarea probatoriilor.
La data de 30 august 2009 a decedat O.V.N.B., în proces fiind introduşi moştenitorii O.B.M. şi O.N.
Examinând criticile formulate prin prisma aspectelor de nelegalitate invocate, Înalta Curte constată că acestea permit încadrarea în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., dar nu sunt fondate, pentru cele ce se vor arăta în continuare:
În drept, potrivit art. 304 C. proc. civ. se poate cere modificarea unei hotărâri când aceasta este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii (pct. 9).
În speţa supusă analizei, se constată că intervenientul O.I.C. critică într-o manieră confuză soluţia instanţei de apel, susţinând că încheierea de repunere pe rol a cauzei pronunţată în 2 noiembrie 2007 a Tribunalului Bucureşti nu constituie o încheiere premergătoare, în înţelesul dispoziţiile art. 282 alin. (2) C. proc. civ., supusă apelului odată cu fondul, fără a dezvolta, în concret, vreo critică de nelegalitate.
Or, calificarea încheierilor de şedinţă ca fiind premergătoare ori interlocutorii, cu consecinţa statuării asupra dreptului părţilor de a le ataca odată cu fondul ori, după caz, pe cale separată se realizează în raport de caracterul dispoziţiilor dispuse de instanţă şi consemnate în cuprinsul încheierii şi respectiv, în raport de cuprinsul dispoziţiilor legale relative la exerciţiul căilor de atac.
Ca atare, cât timp, prin încheierea de şedinţă din 2 noiembrie 2007, tribunalul a statuat cu privire la repunerea pe rol a cauzei, în sensul continuării judecăţii şi administrării de probatorii şi cât timp legea nu deschide dreptul părţilor de a ataca astfel de dispoziţii ale instanţei pe cale separată, prin intermediul căilor de atac, ci doar odată cu hotărârea dată asupra fondului, în mod corect tribunalul a respins apelul dedus judecăţii de intervenient, ca fiind inadmisibil.
Aşa fiind, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-intervenient O l. împotriva deciziei nr. 193 din 11 martie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2767/2010. Civil. Revendicare imobiliară.... | ICCJ. Decizia nr. 2753/2010. Civil → |
|---|
