ICCJ. Decizia nr. 2776/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2776/2010
Dosar nr. 3371/96/2007
Şedinţa publică din 6 mai 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Harghita la data de 31 octombrie 2007 reclamantul P.C. a chemat în judecată Primăria Municipiului Miercurea Ciuc prin Primar solicitând restituirea în natură a imobilului teren în suprafaţă de 6.623 m.p., situaţi în municipiul Miercurea Ciuc.
Prin sentinţa civilă nr. 133 din 30 ianuarie 2008 Tribunalul Harghita a respins acţiunea formulată de reclamant.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond, a reţinut, că nu există nicio dovadă că Statul Român ar fi preluat înainte de anul 1989 vreo porţiune din parcelele enumerate de reclamant în cerere. Pentru suprafaţa de 1.845 m.p., teren de sub nr. top. 281/1 s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea lui M.V. prin titlul de proprietate nr. 33019/1998 a cărui legalitate s-a stabilit prin Decizia nr. 138/R/2007 a Tribunalului Harghita, rămasă irevocabilă.
Reclamantul poate pretinde numai cota de 1/6 din teren, în calitate de moştenitor al mamei sale.
Nefiind preluat abuziv, terenul nu face obiectul Legii nr. 10/2001.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul solicitând schimbarea în tot a hotărârii atacate.
În motivarea apelului a arătat că instanţa de fond nu a răspuns la toate capetele de cerere menţionate în mod expres în precizările la acţiune, admise de instanţă şi nici la încadrarea imobilului sub incidenţa Legii nr. 18/1991 sau Legii nr. 10/2001 şi nici la principalul capăt de cerere referitor la obligarea primăriei la restituirea imobilului revendicat.
Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale prin Decizia nr. 77/A din 21 octombrie 2008 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul P.C.
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel, a reţinut, în esenţă, următoarele:
Aşa – zisele „capete de cerere" ale precizării de acţiune depuse de reclamant la Dosarul de fond la 29 octombrie 2007, sunt de fapt, solicitări pentru instanţă de a clarifica situaţia juridică şi faptică a terenului în litigiu şi nu petite de sine-stătătoare pe care instanţa de fond le-a dezbătut.
Precizarea de acţiune a format şi obiectul Dosarului nr. 1039/96/2006 al Judecătoriei Miercurea Ciuc, în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1145 din 22 septembrie 2006 şi prin care a fost respinsă acţiunea reclamantului.
Această hotărâre a rămas irevocabilă prin respingerea recursului declarat de reclamant, Decizia civilă nr. 138/R din 20 februarie 2007 a Tribunalului Harghita (dosarul acvirat). Contrar susţinerilor apelantului din cererea de apel, curtea a constatat că instanţa de fond a arătat în mod corect că imobilul în litigiu nu face obiectul Legii nr. 10/2001, nefiind îndeplinite condiţiile art. 1 alin. (1) din lege întrucât nu s-a făcut dovada că ar fi fost preluat abuziv de către stat sau de organizaţiile cooperatiste în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, în sensul art. 2 din lege.
Cota ideală a reclamantului de 1/6 parte, se poate stabili şi concretiza doar pe calea unei acţiuni de drept comun, instanţa de fond nefiind învestită cu soluţionarea unui astfel de petit.
Împotriva acestei din urmă decizii a declarat recurs reclamantul P.C. invocând motivele prevăzute de art. 304, pct. 6, 7, 8 şi 9 C. proc. civ., din dezvoltarea cărora rezultă următoarele critici de nelegalitate:
- imobilul în litigiu, este compus din construcţii şi teren, s-a aflat şi se află în intravilanul municipiului Miercurea Ciuc şi se supune prevederilor Legii nr. 10/2001, aşa cum este menţionat şi justificat prin răspunsul nr. 30113/TN din 30 mai 2007 a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor;
- prevederile art. 30 din Legea nr. 58/1974, înainte de 22 decembrie 1989 au fost aplicate corect de administraţia locală care în urma încheierii contractelor de vânzare-cumpărare au preluat în proprietatea Statului Român cu Decizia nr. 227 din 13 noiembrie 1976 şi respectiv Decizia nr. 29 din 19 februarie 1986 suprafeţe de 534 m.p. şi 266 m.p.;
- atribuirea nelegală a unui teren de 2.250 m.p., lui M.V., prin încălcarea prevederilor Legii nr. 187/1991 şi contrar evidenţei din CF în suprafaţă de 6.643 m.p.;
- familia E.A. şi I. este beneficiara actului nelegal de atribuire a terenului.
Pentru considerentele expuse reclamantul a solicitat admiterea recursului şi modificarea hotărârii atacate prin constatarea respectării prevederilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 de către Statul Român, constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate nr. 33019/1996, emis prin încălcarea legii, obligarea pârâtului la restituirea în natură a terenului în litigiu şi recunoaşterea dreptului său de proprietate în devălmăşie asupra suprafeţei de 1.157,5 m.p. reprezentând 1/6 parte din suprafaţa iniţială de 7.433 m.p.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale aplicabile în cauza de faţă, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce succed:
Prin acţiunea introductivă de instanţă, reclamantul a solicitat primei instanţe, obligarea pârâtului Municipiul Miercurea Ciuc prin Primar să emită o decizie sau o dispoziţie motivată prin care să îi restituie terenul în suprafaţă de 6.623 m.p. situat în municipiul Miercurea Ciuc, Judeţul Harghita.
Din actele aflate la dosar fond rezultă că terenul în suprafaţă de 1.640 m.p., în suprafaţă de 2.841 m.p., în suprafaţă de 111 m.p. şi în suprafaţă de 284 m.p. aflat în coproprietatea mai multor persoane, a fost înscris în CF Şumuleu.
Construcţiile aflate pe teren au fost şi sunt înscrise în CF.
În urma înstrăinării construcţiilor a fost dezmembrat în anul 1985 în două parcele, în suprafaţă de 800 m.p. şi în suprafaţă de 840 m.p.
Suprafaţa nr. top 283 a fost rectificată de la 2841 m.p., la 814 m.p.
Odată cu vânzarea construcţiilor Statul Român a preluat în baza art. 30 din Legea nr. 58/1974 suprafaţa de 800 m.p.
Restul suprafeţei de teren în suprafaţă de 840 m.p., în suprafaţă de 2841 m.p., 282 în suprafaţă de 111 m.p., şi în suprafaţă de 841 m.p., înscrisă în CF Şumulueu pe numele coproprietarilor K.S.A. cota de 1/6, P.M., născută K.S. cota de 1/6 şi A.V. cota de 4/6. În anul 1998 Comisia Judeţeană Harghita pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a emis titlul de proprietate pentru suprafaţa de 2.250 m.p., pentru M.V.
La 1 februarie 1999, s-a dispus dezmembrarea parcelei în două parcele în suprafaţă de 1.845 (281/1) şi de 996 m.p. (281/2).
Reclamantul a contestat titlul de proprietate, iar prin Decizia civilă nr. 1238/R din 20 februarie 2007 a Tribunalului Harghita s-a stabilit că titlul de proprietate a fost emis legal pentru suprafaţa de 2.250 mp.
Or, din actele dosarului nu rezultă că Statul Român ar fi preluat o suprafaţă mai mare de 800 m.p., preluată abuziv şi care să facă obiectul Legii nr. 10/2001.
Este nefondată susţinerea recurentului că în raport de răspunsul nr. 30113/TN din 30 mai 2007 dat de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, imobilul în litigiu (teren şi construcţii) s-a aflat şi se află în intravilanul municipiului Miercurea Ciuc şi se supune prevederilor Legii 10/2001.
Răspunsul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor nu face dovada preluării abuzive a imobilului în litigiu, ci reprezintă un punct de vedere privitor la unele aspecte legate de aplicarea legilor fondului funciar.
Faptul că i s-a atribuit nelegal o suprafaţă de teren numitului M.V. şi familiei E.A. şi I. de către Comisia pentru stabilirea dreptului de proprietate excede acţiunii introductive cu care a fost învestită prima instanţă.
Pentru considerentele expuse, recursul reclamantului împotriva deciziei nr. 77/A din 21 octombrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie va fi respins ca atare, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul P.C. împotriva deciziei civile nr. 77 A din 21 octombrie 2008 a Curţii de Apel Târgu Mureş.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2781/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2767/2010. Civil. Revendicare imobiliară.... → |
|---|
