ICCJ. Decizia nr. 2779/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2779/2010
Dosar nr. 36678/3/2007
Şedinţa publică din 6 mai 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 24 octombrie 2007, reclamanta Academia Română a chemat în judecată pârâţii Statul Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul Culturii şi cultelor, Muzeul Naţional de Artă Contemporană al României, Consiliul General al Municipiului Bucureşti prin Primar General şi Universitatea Populară „Ioan Dalles" Bucureşti, solicitând instanţei pronunţarea unei hotărâri prin care să dispună obligarea pârâţilor la emiterea deciziei/dispoziţiei asupra cererii de restituire a imobilului situat în Bucureşti, sector 1, devenit generic „Sala Dalles".
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că imobilul „Sala Dalles" a fost construit de Academia Română în executarea testamentului din data de 16 mai 1918 al doamnei E.D., Academia fiind autorizată să primească legatul prin Decretul Regal nr. 510 din 30 ianuarie 1992.
Ulterior, prin Decizia Consiliului de Miniştri nr. 1486/1948 imobilul a fost transmis Ministerului Arhivelor şi Informaţiilor, la această dată aflându-se în proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor ca ordonator principal de credite precum şi a Muzeului Naţional de Artă Contemporană a României, fiind împărţit cu Universitatea Populară Bucureşti, instituţie aflată în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Prin sentinţa civilă nr. 115 din 21 ianuarie 2008 Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi în consecinţă: a respins acţiunea formulată de reclamanta Academia Română în contradictoriu cu pârâtul Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice.
A admis acţiunea formulată de reclamanta Academia Română în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primar General şi l-a obligat să emită dispoziţie motivată de soluţionare a notificării nr. 6290 din 12 noiembrie 2001, doar administrativ nr. 19616/2001.
A respins acţiunea formulată de reclamanta Academia Română în contradictoriu cu pârâtul Muzeul Naţional de Artă Contemporană al României ca rămasă fără obiect şi ca nefondată în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Culturii şi Cultelor şi Universitatea Populară „Ioan I.Dalles" Bucureşti.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă, a reţinut, în esenţă, că potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, în termen de 60 de zile de la data înregistrării notificării, sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare, potrivit art. 23, unitatea deţinătoare este obligată să se pronunţe prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivată asupra cererii de restituire în natură.
Având în vedere că de la data înregistrării notificării nr. 6290 din 12 noiembrie 2001 adresată Primăriei Municipiului Bucureşti au trecut mai mult de 60 de zile iar pârâtul nu a răspuns notificării, prima instanţă, a admis cererea şi a obligat pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primar General să emită dispoziţie motivată prin care să soluţioneze notificarea.
Împotriva acestei sentinţe a formulat apel Municipiul Bucureşti prin Primarul General criticând-o ca neîntemeiată şi nelegală, susţinând că potrivit dispoziţiilor art. 22 din Legea nr. 10/2001, dreptul de proprietate şi calitatea de moştenitor se dovedesc numai cu acte, respectiv înscrisuri şi numai după ce această dovadă a fost îndeplinită, unitatea deţinătoare poate să se pronunţe, termenul de 60 de zile începând să curgă după completarea dosarului de notificare.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin Decizia nr. 326 din 13 mai 2009 a respins ca nefondat apelul formulat de pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primarul General, cu motivarea că, de la data formulării notificării 12 noiembrie 2001 şi până în prezent au trecut mai mult de 60 de zile, în speţă 8 ani, iar dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 10/2001 sunt imperative, şi privind obligativitatea unităţii deţinătoare de a răspunde în termenul prevăzut de lege, respectiv de 60 zile.
Împotriva acestei din urmă decizii a declarat recurs pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primarul General, invocând motivul prevăzut de art.304 pct. 9 C. proc. civ., susţinând că reclamanta Academia Română nu a depus actele doveditoare ale dreptului de proprietate pentru a putea răspunde în termenul prevăzut de art. 23 din Legea nr. 10/2001.
Recursul este nefondat.
Pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primarul General trebuia să se pronunţe, prin decizie sau, după caz, dispoziţie motivată, asupra cererii de restituire în natură, a imobilului din litigiu, în termen de 60 de zile de la data înregistrării notificării.
Pârâtul nu s-a conformat şi nu s-a pronunţat nici prin decizie, nici prin dispoziţie motivată, deşi de la data notificării au trecut peste 8 ani.
Sub acest aspect, instanţele au procedat legal obligând pârâtul să rezolve cererea, întrucât termenul de 60 de zile este imperativ, astfel cum corect a fost interpretat.
Obligaţia deţinătorului de a rezolva notificarea este evident condiţionată de depunerea actelor doveditoare ale dreptului de proprietate.
Or, aşa cum rezultă din analiza actelor dosarului, critica recurentului este nefondată, toate actele doveditoare ale dreptului de proprietate aflându-se la dosar.
În aceste condiţii, recursul va fi respins în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Municipiul Bucureşti prin Primar General împotriva deciziei nr. 326 din 13 mai 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2787/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2775/2010. Civil → |
|---|
