ICCJ. Decizia nr. 2783/2010. Civil. Expropriere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2783/2010
Dosar nr. 1918/54/2008
Şedinţa publică din 6 mai 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 2541 pe rolul Tribunalului Gorj, reclamanţii P.G. şi P.C. au solicitat ca, prin sentinţa ce se va pronunţa în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului Târgu Jiu, să se dispună retrocedarea suprafeţei de 460 mp, situată în Tg. Jiu.
In motivarea acţiunii, reclamanţii au susţinut că autorul R.S., care a fost moştenit de R.I., a fost proprietarul suprafeţei în litigiu, dobândită în baza contractului de vânzare-cumpărare încheiat în 4 iunie 1973 de la P.A. şi că, în baza Decretului nr. 20 din 3 aprilie 1974, lui R.S. i-a fost expropriată suprafaţa de 471, dar că acest decret nu şi-a produs efectele, întrucât nu s-a realizat utilitatea publică şi nici nu au fost despăgubiţi.
După mai multe cicluri procesuale, prin sentinţa civilă nr. 696 din 12 decembrie 2006, Tribunalul Gorj a admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii P.G. şi P.C. împotriva pârâţilor Primăria municipiului Târgu-Jiu şi Consiliul local Târgu Jiu şi în contradictoriu cu moştenitorii R.M. şi R.S.; a admis cererea de intervenţie în interes propriu formulată de Asociaţia de proprietari nr. 72 Tg. Jiu şi a obligat pe pârâţi să retrocedeze reclamanţilor suprafaţa de 347 mp, situată în Tg. Jiu, având configuraţia din schiţa la raportul de expertiză întocmit de expert C.D., notată cu X.l şi vecini N – K.I., E - Aleea de acces la blocul nr. 6, Sud – S.S. şi drumul public Zona Blocuri, V – B.V. (fost rest proprietate reclamanţi).
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că din terenul expropriat nu este afectată de utilităţi suprafaţa de 347 mp, menţionată în schiţa anexă a raportului de expertiză.
Împotriva sentinţei civile nr. 696 din 12 decembrie 2006 a Tribunalului Gorj au declarat apel reclamanţii P.G., P.C., reclamanţii-moştenitori R.I. şi R.M., iar pârâţii Primăria municipiului Târgu Jiu şi Consiliul local Târgu-Jiu au formulat cerere de aderare la apel, solicitând admiterea acţiunii doar faţă de moştenitorii R.M. şi R.I.
Prin motivele de apel formulate, reclamanţii au criticat sentinţa atât în privinţa soluţionării cererii de aţinere formulată de judecătorul ce a soluţionat cauza pe fond, cât şi în privinţa judecării fondului cauzei.
S-a susţinut că judecătorul s-a mai pronunţat asupra cauzei, nemaiputând lua parte la o nouă judecată.
In privinţa soluţionării fondului, s-a susţinut că instanţa a interpretat şi a aplicat greşit dispoziţiile Legii nr. 33/1994, analizând greşit probele administrate, în condiţiile în care terenul în litigiu în suprafaţă de 460 mp nu a fost folosit în scopul pentru care s-a expropriat, nefiind afectat de utilităţi publice, cu atât mai mult cu cât terenul este înscris în Cartea Funciară în baza contractului încheiat de reclamanţi în anul 1995, fiind plătind impozitul aferent, fără a se fi primit vreo despăgubire la data exproprierii.
S-a criticat sentinţa şi sub aspectul soluţionării, cererii de intervenţie în interes propriu, formulată de Asociaţia de Proprietari Tg Jiu.
In motivarea cererii de aderare la apel formulată de pârâţii Primăria municipiului Tg. Jiu şi Consiliul local al municipiului Târgu-Jiu, s-a susţinut că singurele persoane îndreptăţite a formula acţiunea sunt moştenitorii expropriatului R.S.
S-a arătat, pe de o parte ca decretul de expropriere şi-a atins scopul în condiţiile în care în zonă s-au realizat obiectivele pentru care a fost emis, iar pe de altă parte, s-a evidenţiat că reclamanţii nu au făcut dovada că ar fi titularii unui drept de a promova vreo acţiune.
Prin Decizia civilă nr. 627 din 23 mai 2007 a Curţii de Apel Craiova, s-au admis apelurile declarate de reclamanţii P.G., P.C., reclamanţii moştenitori R.I., R.M. şi cererea de aderare la apel formulată de pârâţii Primăria municipiului Târgu-Jiu şi Consiliul local Târgu Jiu împotriva sentinţei civile nr. 696 din 12 decembrie 2006 a Tribunalului Gorj, a fost desfiinţată sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Gorj.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de apel a reţinut următoarele:
Referitor la incompatibilitatea judecătorului în soluţionarea fondului, în mod corect s-a respins cererea de abţinere în condiţiile în care prin sentinţa civilă nr. 554 din 11 octombrie 2005 s-a soluţionat cauza pe excepţie.
Retrocedarea se poate realiza şi pe cale amiabilă, avându-se în vedere acordul pârâţilor privind retrocedarea suprafeţei de teren menţionată către moştenitorii persoanelor expropriate, însă numai în baza unei cereri formulată de persoanele îndreptăţite prevăzute de lege, aspect necercetat de instanţă în rejudecare.
Judecătoria Târgu-Jiu nu a cercetat dacă Decizia nr. 2027 din 24 iunie 2004 a Curţii de Apel Craiova a rămas irevocabilă sau a fost modificată.
Împotriva deciziei civile nr. 407 din 16 decembrie 2008 a Curţii de Apel Craiova au declarat recurs reclamanţii P.G., P.C., R.M. şi R.I., invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi susţinând, în esenţă, următoarele:
Terenul nu a fost şi nu este afectat de utilităţi publice.
In mod nelegal instanţa de apel a admis cererea de intervenţie în interes propriu formulată de Asociaţia de Proprietari nr. 79 din Târgu-Jiu, deoarece intervenienta nu şi-a apărat niciun drept şi nu a solicitat nimic.
Recursul este nefondat.
Astfel, se constată că în mod corect a reţinut instanţa de apel că în speţă nu este întrunită condiţia impusă de dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, potrivit cărora dacă bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, iar lucrările nu au fost începute, foştii proprietari pot să ceară retrocedarea lor, dacă nu s-a făcut o nouă declarare de utilitate publică.
Faţă de concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză şi ale procesului-verbal încheiat cu prilejul cercetării locale, din care rezultă că o parte din terenul solicitat nu reprezintă un teren liber, ci este afectat de amenajări de utilitate publică aferente cartierului de locuinţe edificat în vederea realizării scopului exproprierii, în mod legal s-a stabilit că a fost realizat scopul exproprierii, fiind imposibil să se restituie întreaga suprafaţă cât timp amenajarea actuală a accesului în blocurile de locuinţe şi a spaţiului ce deserveşte unităţile locative nu poate fi dislocată din ansamblul edilitar al zonei fără a fi afectată funcţionalitatea acesteia.
Aşa cum a reţinut instanţa de apel, raporturile de drept material au fost stabilite între expropriator, în speţă unitatea administrativ teritorială, conform art. 12 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 şi expropriat, adică persoana care deţinea imobilul în proprietate la data exproprierii. Transmisiunea intervenită ulterior, în anul 1995, între foştii proprietari şi reclamanţii P. nu poate fi opusă expropriatorului, care nu poate fi obligat să restituie imobilul unei persoane cu care la data exproprierii nu avea stabilit un raport juridic.
Referitor la susţinerea potrivit căreia în mod nelegal instanţa de apel a admis cererea de intervenţie în interes propriu formulată de Asociaţia de Proprietari nr. 72 Tg.Jiu, se constată că nici aceasta nu se justifică, întrucât din raportul de expertiză şi procesul verbal de cercetare locală rezultă că, din totalul suprafeţei de teren expropriate, suprafaţa de teren de 76 mp - notată cu X.2, precum şi suprafaţa de teren de 29 mp-notată cu X.3 sunt ocupate de utilităţile blocurilor de locuinţe nr. 6 şi 8 şi reprezintă terenul betonat aferent spaţiului dintre blocuri cu destinaţia de parcare, terenul ocupat de aleea de acces la bl. nr. 6, spaţiul verde din spatele bl. nr. 6 şi o porţiune dintr-un garaj.
Astfel fiind, constatându-se neincidenţa motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte va face aplicarea dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. şi va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanţii P.G., P.C., R.M. şi R.I. împotriva deciziei civile nr. 407 din 16 decembrie 2008 a Curţii de Apel Craiova.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2786/2010. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2780/2010. Civil → |
|---|
