ICCJ. Decizia nr. 2800/2010. Civil. Fond funciar. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2800/2010
Dosar nr. 702/54/2009
Şedinţa publică din 6 mai 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 2520 din 18 noiembrie 2008 pronunţată de Judecătoria Balş în dosarul nr. 1285/184/2008, s-a respins excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de intervenient; s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta P.E., în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală Vulpeni pentru Aplicarea Legii Fondului Funciar, Comisia Judeţeană Olt pentru Aplicarea Legii Fondului Funciar şi intervenientul B.G.; s-a admis cererea de intervenţie în nume propriu; a fost obligată reclamanta la plata către intervenient a sumei de 500 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că cererea formulată de reclamanta P.E., pentru eliberarea titlului de proprietate pentru suprafaţa de 2500 mp, teren situat în intravilanul comunei Vulpeni este neîntemeiată, întrucât terenul menţionat în procesul verbal din 20 aprilie 1992 se află în extravilanul localităţii, fiind înscris în titlul de proprietate 2779/65 şi nu se identifică cu suprafaţa de 0,25 ha. situat în intravilan.
In ceea ce priveşte cererea de intervenţie în nume propriu, s-a apreciat ca fiind întemeiată, întrucât suprafaţa de 0,25 ha. face parte din suprafaţa totală pentru care s-a emis titlul de proprietate 46501/14/1995.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta, criticând-o ca netemeinică şi nelegală, în sensul că instanţa de fond a interpretat în mod greşit probele administrate în cauză.
A susţinut reclamanta în motivarea recursului că a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 2.500 mp în termenul prevăzut de legile fondului funciar, iar intervenientul nu a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate.
A precizat totodată că suprafaţa de 2500 mp. este cea menţionată în certificatul de moştenitor 133/1996, în baza căruia este moştenitoare şi nu se identifică cu suprafaţa de 2500 mp teren extravilan ce a aparţinut autorului B.I., la a cărei succesiune a renunţat.
De asemenea, intervenientul, prin întâmpinarea depusă în dosarul 6642/104/2006 a precizat că suprafaţa de 2500 mp din certificatul de moştenitor nu se regăseşte în titlul de proprietate 46501/14/1995 şi nu este aceeaşi suprafaţă de 2500 mp. aflată în extravilan în T 15. /A . P.27.
Prin Decizia civilă nr. 302 din 25 februarie 2009, pronunţată în dosarul nr. 1285/184/2008, Tribunalul Olt a respins ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamantă P.E., împotriva sentinţei civile nr. 2520 din 18 noiembrie 2008 pronunţată de Judecătoria Balş în dosar nr. 1285/184/2008.
Pentru a se pronunţa astfel, Tribunalul a reţinut că recurenta a solicitat obligarea Comisiilor locale Vulpeni şi Comisia Judeţeană Olt pentru eliberarea titlului de proprietate pentru suprafaţa de 2500 mp teren situat în intravilanul comunei Vulpeni dar nu s-a făcut dovada parcurgerii procedurii speciale prevăzută de legile fondului funciar.
In acest sens, la dosarul cauzei nu s-a depus adeverinţa de proprietate emisă în urma cererii de reconstituire a dreptului de proprietate care se depune la comisia locală.
Din relaţiile înaintate de Comisia locală de fond funciar Vulpeni, rezultă că reclamanta nu a deţinut poziţie de rol în perioada 1959-1962 şi i s-a constituit dreptul de proprietate pentru 0,50 ha. teren agricol , fiind înscrisă în Anexa nr. 2 b la Legea nr. 18/1991.
Împotriva deciziei civile nr. 302 din 25 februarie 2009 a Curţii de Apel Craiova a formulat cerere de revizuire P.E.
In motivarea cererii de revizuire s-a susţinut că Decizia civilă nr. 302 din 25 februarie 2009 a Curţii de Apel Craiova este potrivnică deciziei civile nr. 3 din 4 ianuarie 2007 a Tribunalului Olt, întrucât cuprinde considerente contradictorii, în esenţă cu referire la dreptul de proprietate al revizuentei asupra terenului în litigiu. Astfel, prin Decizia supusă revizuirii nu i se recunoaşte acest drept, deşi prin hotărârea anterioară, Decizia civilă nr. 3 din 4 ianuarie 2007 i se recunoaşte dreptul, fiind îndrumată să solicite eliberarea titlului de proprietate de pe urma defunctei B.I., mama sa.
Prin Decizia civilă nr. 738 din 4 iunie 2009, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins cererea de revizuire formulată de revizuenta P.E., instanţa reţinând prin Decizia pronunţată că cele două hotărâri nu îndeplinesc cerinţa legală de a fi fost pronunţate în una şi aceea pricină, neexistând cumulativ tripla identitate de părţi, obiect şi cauză.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs P.E., în motivarea cererii de recurs susţinându-se următoarele.
Nicio instanţă nu a înţeles că suprafaţa de teren de 2500 mp, teren extravilan, ce provine de la tatăl său şi la care acesta a renunţat nu este identică cu suprafaţa de 2476 mp, teren intravilan, situat lângă Primăria Vulpeni, teren ce provine de la mama sa, B.I. şi la care reclamanta nu a renunţat, plătind taxele şi impozitele aferente mai mult de 35 de ani, în favoarea sa operând prezumţia de proprietate absolută.
Analizând cererea de recurs formulată, se constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 328 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.
Decizia a cărei revizuire s-a solicitat este o hotărâre judecătorească pronunţată în recurs şi, conform art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., este irevocabilă.
Or, prevederile art. 299 alin. (1) C. proc. civ. statuează că hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională sunt supuse recursului.
Ca atare, întrucât hotărârea atacată prin cererea de revizuire era irevocabilă, conform dispoziţiilor legale invocate, rezultă că şi Decizia pronunţată de instanţă cu ocazia soluţionării cererii de revizuire este irevocabilă, astfel că nu mai putea fi atacată cu recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefundat, recursul declarat de revizuienta P.E. împotriva deciziei civile nr. 738 din 4 iunie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2803/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2796/2010. Civil → |
|---|
