ICCJ. Decizia nr. 3158/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3158/2010
Dosar nr. 19504/63/2008
Şedinţa publică din 20 mai 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
La data de 20 mai 2005 reclamantul T.M. a chemat în judecată pe pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Primăria comunei Galicea Mare, solicitând anularea dispoziţiei nr. 947 din 27 decembrie 2004 şi restituirea în natură a imobilelor preluate prin procesul-verbal nr. 19 din 12 aprilie 1955, iar pentru cele care nu mai există, acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.
In motivarea contestaţiei, întemeiată pe prevederile Legii nr. 10/2001, reclamantul a susţinut că:
- prin procesul verbal nr. 19 din 12 aprilie 1955, în baza Decretului nr. 224/1951, autorului său T.G. i-a fost sechestrat imobilul situat în comuna Galicea Mare, compus din: o clădire cu 3 camere, o bucătărie cu 2 camere, o magazie, o bucătărie anexă şi terenul reprezentând curtea casei;
- prin dispoziţia contestată pârâta i-a respins notificarea, pe considerentul că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2 din Legea nr. 10/2001;
- deposedarea tăcută de regimul comunist, este abuzivă, deoarece legislaţia în baza căreia s-a făcut preluarea era abuzivă şi impozitul datorat era exagerat.
Pe parcursul procesului, reclamantul şi-a precizat la data de 24 octombrie 2005 acţiunea, solicitând acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent şi pentru casa cu trei camere şi balcon, acoperită cu ţiglă, în prezent demolată.
Tribunalul Dolj prin sentinţa civilă nr. 228 din 26 februarie 2007 a respins contestaţia ca nefondată.
S-a reţinut că:
- actele prezentate de reclamant pentru a dovedi că neplata impozitului s-a datorat unor măsuri abuzive, vizează perioada anilor 1952, în timp de preluarea imobilului a intervenit în anul 1956;
- autorul reclamantului a fost arestat în anul 1951, însă nu s-a dovedit că la data preluării imobilului, respectiv anul 1955, acesta era tot în detenţie.
Curtea de Apel Craiova, secţia civilă, prin Decizia nr. 770 din 20 septembrie 2007 a admis apelul reclamantului, a desfiinţat sentinţa şi a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare, reţinând că imobilul a fost preluat abuziv, că cerinţele art. 2 lit. d) din Legea nr. 10/2001 sunt îndeplinite, şi că reclamantul este persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii în echivalent.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 1421 din 12 aprilie 2008 a respins apelul pârâtei Primăria comunei Galicea Mare, reţinând preluarea abuzivă a imobilului şi dreptul reclamantului la măsuri reparatorii.
Tribunalul Dolj, secţia civilă, rejudecând, prin sentinţa civilă nr. 196 din 26 mai 2009 a admis contestaţia reclamantului, a anulat dispoziţia emisă de pârâtă şi a constatat dreptul reclamantului la măsuri reparatorii în cuantum de 84.500 lei pentru imobilul demolat.
S-a reţinut că:
- neplata impozitelor s-a datorat unor motive independente de voinţa proprietarului care a fost arestat o perioadă îndelungată de timp, când familia sa a fost lipsită de mijloacele materiale de existenţă;
- impunerea unor impozite şi taxe în sumă de 49.322,26 lei, exagerat de mari pentru perioada respectivă, reprezintă o măsură abuzivă impusă de stat, deoarece 1-a pus pe autorul reclamantului în imposibilitatea de a plăti, cu scopul vădit de a-i prelua bunurile imobile.
Curtea de Apel Craiova, secţia a I-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia nr. 266 din 21 octombrie 2009 a respins apelul declarat de pârâţii Primăria şi Primarul comunei Galicea Mare, a admis apelul declarat de D.G.F.P. Dolj şi a schimbat în parte sentinţa în sensul că a respins contestaţia faţă de Statul Român, înlăturând şi obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată către contestator.
1. Cu privire la apelul declarat de pârâta Primăria Galicea Mare s-a reţinut că excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive a fost soluţionată irevocabil în primul ciclu procesual, prin sentinţa civilă nr. 228/2007 a Tribunalului Dolj, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie confirmând prin Decizia nr. 2421 din 11 aprilie 2008 respingerea excepţiei, în raport de dispoziţiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, în vigoare la 20 mai 2003, data introducerii acţiunii; în mod irevocabil a fost soluţionată şi calitatea reclamantului de persoană îndreptăţită ca moştenitor al fostului proprietar abuziv deposedat.
2. Cu privire la apelul D.G.F.P. pentru Statul Român s-au reţinut următoarele:
- prin sentinţa civilă nr. 228 din 26 februarie 2007, Tribunalul Dolj a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice, aspect sub care sentinţa a rămas irevocabilă;
- calitate de unitate deţinătoare are doar Primăria comunei Galicea, căreia i-a fost predat prin fostul sfat popular, imobilul preluat abuziv în baza Decretului nr. 224/1951.
Pârâta Primăria Galicea Mare a declarat recurs prin care a solicitat modificarea deciziei atacate în sensul respingerii acţiunii contestatorului.
In motivarea recursului, neîntemeiat în drept, recurenta a susţinut că:
- Primăria Galicea Mare nu are calitate procesuală pasivă;
- acţiunea introductivă este inadmisibilă, nu intră în sfera de aplicare a Legii nr. 10/2001 deoarece, reclamantul nu făcut dovada unor motive independente de voinţa lui, pentru neplata impozitelor.
Aceste critici sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Ambele excepţii invocate şi în primul ciclu procesual, au fost soluţionate irevocabil prin Decizia nr. 2421 din 11 aprilie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Astfel, s-a reţinut că primăria, ca unitate deţinătoare notificată are calitate procesuală pasivă, conferită prin art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, în vigoare la 20 mai 2005, că preluarea imobilului s-a făcut cu încălcarea Decretului nr. 224/1951 şi că cererea reclamantului pentru acordarea măsurilor reparatorii este întemeiată.
Dispoziţiile art. 315 alin. (1) C. proc. civ., prevăd că „în caz de casare, hotărârile instanţei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum şi asupra necesităţii administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului".
Faţă de conţinutul acestor prevederi legale, problemele de drept dezlegate prin Decizia de casare vizând regimul juridic aplicabil imobilului în litigiu şi calitatea procesuală pasivă a recurentei nu mai pot fi reanalizate în cadrul motivelor de recurs formulate împotriva hotărârii pronunţate după rejudecarea pricinii.
Prin urmare, respectând dispoziţiile art. 315 C. proc. civ., instanţa de apel a soluţionat cauza, pornind de la dezlegările obligatorii cuprinse în Decizia de casare pronunţată de instanţa de recurs care vizau lipsa calităţii procesuale pasive a Primăriei comunei Calicea Mare şi preluarea abuzivă a imobilului deţinut de autorul reclamantului prin Decretul nr. 224/1951.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Primăria Comunei Galicea Mare împotriva deciziei nr. 266 din 21 octombrie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3163/2010. Civil. Reparare prejudicii erori... | ICCJ. Decizia nr. 3122/2010. Civil. Drepturi băneşti. Recurs → |
|---|
