ICCJ. Decizia nr. 3334/2010. Civil. Anulare act. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 3334/2010

Dosar nr. 25538/245/2007

Şedinţa publică din 28 mai 2010

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 488 din 4 noiembrie 2008 pronunţată de curtea de Apel Iaşi, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a respins ca nefondat recursul formulat de B.E. împotriva deciziei nr. 203 din 2 martie 2009 a Tribunalului Iaşi.

La acelaşi termen de judecată, instanţa a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate invocată, raportat la obiectul dosarului şi la dispoziţiile art. 29 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Excepţiile de neconstituţionalitate au vizat art. 28 alin. (1), (2) şi (3) C. proc. civ. care împiedică recuzarea întregii instanţe [art. 21 alin. (3) din Constituţie]; art. 19 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 - deoarece i se permite unui fost judecător să funcţioneze ca avocat [art. 21 alin. (3) din Constituţie]; art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 care interzice sesizarea directă a Curţii Constituţionale [art. 21 alin. (3) din Constituţie]; art. 183 C. proc. civ. prin folosirea cuvântului „poate" în loc de „trebuie" să se trimită actele definite ca false de parchet [art. 21 alin. (3) din Constituţie]; art. 244 C. proc. civ. care prevede că judecătorii „pot" în loc de „trebuie" să suspende judecata cauzei în cazul în care aceasta depinde de soluţiile pronunţate în alte dosare [art. 21 alin. (3) din Constituţie].

Împotriva deciziei a formulat cerere de recurs recurentul B.E., arătând că excepţiile invocate sunt direct legate de cauza prezentă, formulând totodată intervenţii pe fondul cauzei.

Înalta Curte constată că în cauză s-a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, faţă de excepţiile invocate şi obiectul dosarului şi necesitatea existenţei unei legături între acestea.

Litigiul în care s-a pronunţat Decizia nr. 488 din 4 noiembrie 2008 de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi familie, a avut ca obiect recursul formulat împotriva deciziei nr. 95.203 din 2 martie 2009 a Tribunalului Iaşi prin care s-a menţinut sentinţa civilă nr. 9084 din 4 septembrie 2008 a Judecătoriei Iaşi, prin care s-a anulat ca insuficient timbrată o acţiune formulată de reclamantul B.E.

S-a reţinut că reclamantul nu a făcut dovada admiterii taxei de timbru, care i s-a pus în vedere în şedinţă, deşi în cauză s-au acordat mai multe termene pentru a se soluţiona incidente procedurale.

Faţă de obiectul dosarului, se constată că excepţiile invocate nu au legătură cu modul de soluţionare a acesteia, ceea ce face ca recursul declarat împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale să fie nefondat, cu aplicarea art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

Recursul declarat împotriva deciziei, pe fond, este inadmisibil, nefiind permisă în dreptul procesual o astfel de cale de atac, recurs la recurs, cu aplicarea art. 299 şi art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ.

Se va respinge totodată cererea formulată în temeiul art. 1081 alin. (1) lit. a) de către intimaţi întrucât nu se poate reţine că s-a formulat cererea de recurs, vădit netemeinică, cu rea-credinţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul B.E. împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale din Decizia nr. 488 din 4 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Iaşi, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul B.E. împotriva aceleiaşi decizii.

Respinge cererile intimaţilor de aplicare a unor amenzi judiciare şi plată despăgubiri, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 mai 2010.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3334/2010. Civil. Anulare act. Recurs