ICCJ. Decizia nr. 3704/2010. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3704/2010
Dosar nr. 38600/1/2004
Şedinţa publică din 15 iunie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Hunedoara la 23 mai 2003, reclamanta T.A. a chemat în judecată pe pârâta Sucursala Hidrocentrale H., solicitând obligarea acesteia la restituirea în natură sau prin echivalent bănesc în sumă de 260.000.000 ROL a terenului ocupat de aceasta, înscris în CF nr. C1 Clopotiva, în suprafaţă totală de 5188 mp.
Prin sentinţa civilă nr. 925 din 29 octombrie 2003, Tribunalul Hunedoara, secţia civilă, a respins acţiunea reţinând, în esenţă, că la 11 aprilie 2001, fostul proprietar F.I., tatăl reclamantei a donat acesteia terenurile în litigiu, deşi acestea nu se mai aflau în patrimoniul său.
S-a considerat că, în acest context, în lipsa efectului translativ de proprietate, donaţia nu poate constitui temei al acţiunii întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001.
Pe de altă parte, s-a reţinut că, la apariţia Legii nr. 10/2001, donatorul era în viaţă, putând să conteste personal în justiţie preluarea pretins abuzivă.
Împotriva sentinţei menţionate a declarat apel reclamanta, criticând-o ca nelegală întrucât nu s-a avut în vedere că terenul în litigiu nu face obiectul Legii nr. 18/1991, astfel că proprietarul acestuia este persoana indicată în cartea funciară, care poate, astfel, să efectueze orice act de dispoziţie cu privire la bun, inclusiv să încheie un act de donaţie.
Prin decizia civilă nr. 688/A din 4 mai 2004, Curtea de Apel Alba lulia, secţia civilă, a respins ca nefondat apelul reclamantei, reţinând că aceasta nu are calitatea de persoană îndreptăţită la restituire, în condiţiile în care, la intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, donatorul era în viaţă şi putea să conteste preluarea imobilului de către stat.
Împotriva deciziei menţionate a declarat recurs reclamanta T.A., criticând-o ca nelegală pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ.
La 7 februarie 2006, prin încheierea de la acea dată, s-a dispus suspendarea judecăţii în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., având în vedere că niciuna dintre părţi nu a fost prezentă şi nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Prin rezoluţia din 21 ianuarie 2010, în conformitate cu dispoziţiile art. 252 alin. (1) C. proc. civ. s-a dispus repunerea cauzei pe rol în vederea constatării perimării.
Examinând actele şi lucrările dosarului, Curtea va constata că cererea de recurs formulată de reclamantă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de mai mult de 1 an, astfel încât sunt întrunite dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ.
În consecinţă, Curtea va constata perimat recursul declarat de reclamanta T.A. împotriva deciziei nr. 688 A din 4 mai 2004 pronunţată de Curtea de Apel Alba lulia, secţia civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de reclamanta T.A. împotriva deciziei nr. 688/A din 4 mai 2004 a Curţii de Apel Alba lulia, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3702/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3705/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
