ICCJ. Decizia nr. 3715/2010. Civil. Conflict de muncă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3715/2010
Dosar nr. 8955/2/2009
Şedinţa publică din 15 iunie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 5605 din 25 iunie 2009, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, a admis acţiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de C.L., în contradictoriu cu SC S. SRL, a anulat decizia de concediere din 18 septembrie 2008, emisă de intimată şi a dispus repunerea părţilor în situaţia anterioară, în sensul reintegrării contestatoarei în funcţia deţinută anterior concedierii.
A obligat intimata la plata unei despăgubiri egală cu salariile indexate majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariata, de la data concedierii, respectiv 31 iulie 2008 şi până la reintegrarea efectivă.
Împotriva hotărârii dată la fond a declarat recurs SC S. SA Bucureşti, invocând argumente de nelegalitate şi netemeinicie.
Prin cererea formulată la 16 septembrie 2009, recurenta intimată a solicitat suspendarea executării hotărârii atacate, până la soluţionarea căii extraordinare de atac.
Prin încheierea din 21 octombrie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, a respins cererea de suspendare a executării, reţinând că împrejurarea producerii unor prejudicii economice ca urmare a executării hotărârii şi respectiv a reînfiinţării postului, nu a fost probată depetentă.
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs pârâta SC S. SRL invocând prevederile art. 3041şi respectiv art. 312 alin. (3) C. proc. civ.
La 31 mai 2010, printr-o petiţie depusă la Registratura instanţei supreme, recurenta învederează instanţei că renunţă la judecata căii extraordinare de atac, motivat de faptul că recursul declarat împotriva hotărârii dată de instanţa fondului, a fost între timp soluţionat.
Potrivit dispoziţiilor art. 246 alin. (1) C. proc. civ., reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, fie verbal în şedinţă, fie prin cerere scrisă.
Renunţarea la judecată este un act unilateral şi de dispoziţie, prin care reclamantul, având capacitatea de a dispune, îşi manifestă expres voinţa de a se desista de la judecată.
Aşa fiind, instanţa va ţine seama de actul de dispoziţie al părţii care a exercitat calea de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de renunţarea pârâtei SC S. SRL Bucureşti la judecarea recursului declarat împotriva încheierii din 21 octombrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3712/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3716/2010. Civil. Limitarea exercitării... → |
|---|
