ICCJ. Decizia nr. 3767/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3767/2010
Dosar nr. 1558/117/2007
Şedinţa publică din 17 iunie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 125 din 27 februarie 2009, pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 1558/117/2007, a fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de reclamanta P.A.A., decedată în cursul procesului, şi continuată de moştenitorii B.P. şi B.G., în contradictoriu cu pârâţii Primarul Municipiului Cluj-Napoca şi Municipiul Cluj-Napoca prin primar, având ca obiect anulare dispoziţie emisă în temeiul Legii nr. 10/2001 şi, în consecinţă: s-a constatat preluarea abuzivă de către Statul Român a imobilului situat în municipiul Cluj-Napoca, înscris în C.F. nr. 9371 Cluj cu nr. top. 9687. A fost anulată Dispoziţia de respingere a notificării nr. 4134 din 05 martie 2007, emisă de Primarul municipiului Cluj-Napoca şi s-a dispus restituirea în natură a apartamentelor: nr. 1, înscris în C.F. nr. 124674 Cluj cu nr. top. 9687/1/1, la parter, compus din: 1 sală vânzare, pivniţă la subsol, cu suprafaţa utilă de 74,63 mp., cu părţile comune indivize de 16,69% înscrise în C.F. colectivă nr. 124673 Cluj şi nr. 4, înscris în C.F. nr. 124674 Cluj cu nr. top. 9687/l/IV, la parter, compus din: 1 cameră, 1 bucătărie, 1 baie, 1 WC, pivniţă la subsol, cu suprafaţa utilă de 38,62 mp., cu părţile comune indivize de 8,62% înscrise în C.F. colectivă nr. 124673 Cluj. S-a stabilit dreptul reclamanţilor la despăgubiri în condiţiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv pentru apartamentele nr. 2, 3, 5, 6 şi 7, înscrise în C.F. nr. 124674 Cluj şi părţile comune indivize ale acestora, şi părţile comune indivize ale acestora, înscrise în C.F. colectivă nr. 124673 Cluj, precum şi pentru terenul curte în suprafaţă de 176 mp., înscris în C.F. nr. 9371 Cluj cu nr. top. 9687/2. A fost obligat pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca să înainteze la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor întreaga documentaţie necesară în vederea acordării despăgubirilor. S-a respins capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtului Primarul municipiului Cluj-Napoca la emiterea dispoziţiei de restituire în natură pentru apartamentele nr. 1 şi 4, precum şi obligarea la emiterea propunerii motivate de acordare de despăgubiri. S-a respins capătul de cerere având ca obiect stabilirea calităţii reclamantei P.A.A. de unică moştenitoare a foştilor proprietari de carte funciară şi capătul de cerere având ca obiect constatarea preluării fără titlu valabil a imobilului descris. S-a respins acţiunea faţă de pârâta Comisia Locală pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 Cluj-Napoca, ca fiind înaintată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
S-a respins cererea având ca obiect obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut următoarele:
Prin dispoziţia nr. 4134 din 05 martie 2007, emisă de Primarul municipiului Cluj-Napoca, a fost respinsă notificarea antecesoarei reclamanţilor şi reţinându-se că imobilul a trecut în proprietatea Statului Român în baza Decretului nr. 218/1960 şi a Decretului nr. 712/1966 de la P.I.
Tribunalul a constatat că, la data preluării imobilului înscris în C.F. nr. 9371 Cluj cu nr. top. 9687 - construcţie şi teren aferent în suprafaţă de 166 stj. - proprietari tabulari erau: P.I. (B.1) - cota de ½ parte, A.G. născută B.I. - (B.2) - cota de ½ parte şi B.K (B.3) - cota de 1A parte.
Tribunalul a reţinut din actele de stare civilă că reclamanta P.A.A. este unica moştenitoare a proprietarilor tabulari din C.F. nr. 9371 Cluj: P.I. - bunica reclamantei, B.I. - mama reclamantei şi B.K - unchiul reclamantei.
Reclamanta P.A.A. a decedat la data de 30 decembrie 2007 conform certificatului de deces depus în traducere, cu semnătura traducătorului legalizată şi acţiunea a fost preluată de moştenitorii acesteia.
Tribunalul a reţinut că au fost vândute în temeiul Legii nr. 112/1995 apartamentele 2, 3, 5, 6, 7 şi au rămas libere în sensul Legii nr. 10/2001 apartamentele 1 şi 4, care pot fi restituite în natură.
Rezultă din cele expuse că atât reclamanta, cât şi moştenitorii acesteia, au făcut dovada calităţii de moştenitori ai persoanelor îndreptăţite la măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001, republicată, fiind îndeplinite cerinţele art. 4 alin. (2) şi (3) din acest act normativ.
În privinţa terenului curte în suprafaţă de 176 mp cu nr. top. 9687/2 din C.F. nr. 9371 Cluj, cu privire la care există înscrierea de sub B.10 din Foaia de proprietate în sensul că acest imobil curte este folosit în comun de proprietarii apartamentelor din construcţia înscrisă pe n. top. 9687/1, s-a constatat incidenţa prevederilor art. 7 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, text introdus prin Legea nr. 1/2009, urmând să fie stabilite despăgubiri.
Pentru ansamblul considerentelor expuse şi în temeiul dispoziţiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a fost admisă în parte acţiunea civilă precizată formulată de reclamanta P.A.A., decedată în cursul procesului, şi continuată de moştenitorii B.P. şi B.G., în contradictoriu cu pârâţii Primarul municipiului Cluj-Napoca şi Municipiul Cluj-Napoca prin Primar.
Având în vedere dispoziţiile din cuprinsul Titlului VII al Legii nr. 247/2005 privind regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor, a fost obligat pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca să înainteze la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor întreaga documentaţie necesară în vederea acordării despăgubirilor, pentru partea din imobil care nu a putut fi restituită în natură.
Capătul de cerere având ca obiect stabilirea calităţii reclamantei P.A.A. de unică moştenitoare a foştilor proprietari de carte funciară, a fost respins ca lipsit de obiect. Aşa cum rezultă din cele ce preced, reclamanta a depus la dosarul cauzei certificate de moştenitor din care rezultă această calitate.
În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată de pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca, s-a impus constatarea că aceasta nu reprezintă o excepţie de procedură propriu-zisă, iar aspectele invocate de către pârât au fost examinate cu ocazia soluţionării fiecărui capăt de cerere din acţiunea precizată.
Faţă de pârâta Comisia locală pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 Cluj-Napoca acţiunea a fost respinsă ca fiind înaintată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
În baza dispoziţiilor art. 274 C. proc. civ., a fost respinsă cererea având ca obiect obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată, deoarece nu au fost depuse acte justificative pentru această cerere.
Împotriva acestei sentinţe au formulat apel municipiul Cluj-Napoca prin primar şi Primarul mun. Cluj-Napoca, solicitând instanţei admiterea apelului şi modificarea sentinţei în sensul respingerii acţiunii ca nefondate şi menţinerea dispoziţiei primarului ca fiind temeinică şi legală.
În motivarea apelului s-a arătat că în cadrul procedurii reglementată de Legea nr. 10/2001 instanţa nu putea fi investită cu un petit de constatarea calităţii de moştenitor, fiind de competenţa judecătoriei această acţiune şi în plus, reclamanta nu a făcut dovada calităţii de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii pentru imobilul în litigiu până la soluţionarea notificării.
Deoarece notificarea a fost depusă în 2001, iar soluţionarea acesteia în 2007, pârâţii apelanţi consideră că reclamanta a avut suficient timp pentru a depune actele de stare civilă. în lipsa depunerii acestora, a fost corectă Decizia de respingerea notificării.
Prin întâmpinare, reclamanţii B.P. şi B.G. au solicitat respingerea apelurilor ca nefondate.
Se arată că actele de stare civilă au fost ataşate notificării, însă nu au fost supralegalizate, iar supralegalizarea nu a fost cerută de către apelantă.
În ceea ce priveşte constatarea calităţii de moştenitor, reclamanţii apreciază că instanţa trebuia să verifice dacă reclamanţii au calitate de moştenitori după proprietarul tabular, rezultând această obligaţie din Legea nr. 10/2001.
Curtea de Apel Cluj prin Decizia civilă nr. 208 din 1 iulie 2009 a respins ca nefondat apelul pârâţilor.
În considerentele hotărârii s-a reţinut că notificarea antecesoarei reclamanţilor, P.A.A., a fost respinsă deoarece aceasta nu a făcut dovada de moştenitoare după fostul proprietar tabular.
Imobilul solicitat este situat în Cluj-Napoca, şi înscris în C.F. 9371 Cluj, proprietar tabulara imobilului a fost T.I. în cotă de 1/2 parte din imobil, A.G. născută B.I. şi K.B.
Reclamanta este nepoata proprietarei tabulare P.I. şi fiica proprietarei tabulare B.I. iar B.K este unchiul reclamantei (fratele mamei acesteia). În dovedirea calităţii de persoană îndreptăţită potrivit dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, reclamanta a depus pentru dovedirea calităţii de persoană îndreptăţită, certificatul de deces al mamei sale din care rezultă că părinţii acesteia sunt P.I. şi B.K, certificatul de deces al lui P.I. (f. 13), certificatul de moştenitor după proprietarul tabular B.K (din care rezultă că moştenitoare este P.A.A. fila 172, certificatul de moştenitor după defuncta P.I., din care rezultă că moştenitoare este reclamanta (f. 173).
S-a mai reţinut că stabilirea calităţii de persoană îndreptăţită a reclamantei a fost verificată de către instanţă şi s-a constatat că au fost depuse certificate de moştenitor care să ateste această calitate, această obligaţie rezultă din dispoziţiile Legii nr. 10/2001.
Împotriva acestei din urmă hotărâri a declarat recurs pârâta Municipiul Cluj Napoca prin Primar invocând incidenţa dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurenta critică hotărârea sub următoarele aspecte.
- Reclamanta nu a făcut dovada calităţii de persoană îndreptăţită conform prevederilor legale, la data soluţionării notificării nu existau acte de stare civilă legalizate pentru a face dovada calităţii de moştenitor şi nici acte doveditoare ale dreptului de proprietate.
- Instanţa nu putea fi investită cu un petit de constatare a calităţii de moştenitor, acest atribut revenea judecătoriei.
- Din cele şapte apartamente aflate în litigiu, şase au fost vândute, rămânând un singur apartament nevândut şi terenul în suprafaţă de 176 mp.
Examinând criticile formulate prin intermediul cererii de recurs, Înalta Curte a constatat:
Conform criticilor prin care se susţine că reclamanta nu a făcut dovada calităţii de persoană îndreptăţită la restituire şi nici dovada dreptului de proprietate pentru imobilele supuse analizei, în cauză pedinte, din întregul material probator administrat, a rezultat că reclamanta este nepoata proprietarei tabulare P.I. şi fiica nepoatei tabulare B.K iar B.K este unchiul reclamantei.
Privitor la acest aspect, situaţia de fapt nu a fost contestată, iar faptul că actele doveditoare ce privesc calitatea de moştenitor a reclamantei au fost depuse în forma legalizată la instanţă, nu constituie motiv de nelegalitate a hotărârii, ci dimpotrivă, s-a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 10/2001.
Cât priveşte cel de-al doilea motiv de recurs, prin care se critică necompetenţa tribunalului de a soluţiona petitul acţiunii având ca obiect „constatarea calităţii de moştenitor", este tot nefondat, întrucât instanţa fondului a respins acest petit al demersului judiciar, iar criticile în acest sens nu au suport legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Municipiul Cluj Napoca, prin Primar împotriva deciziei nr. 208A din 1 iulie 2007 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 iulie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3770/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3764/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
