ICCJ. Decizia nr. 3807/2010. Civil. Drepturi băneşti. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 3807/2010

Dosar nr. 1157/44/2008

Şedinţa publică din 17 iunie 2010

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 16 din 09 septembrie 2004, Tribunalul Brăila a respins cererea de revizuire formulată de S.G. împotriva sentinţei civile nr. 53 din 11 februarie 2003 a Tribunalului Brăila, ca nefondată.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin acţiunea civilă înregistrată sub nr. 3743 din 25 august 2004 la Tribunalul Brăila, reclamantul S.G. a formulat cerere de revizuire împotriva sentinţei civile nr. 53 din 11 februarie 2003 pronunţată de Tribunalul Brăila, pe motiv că nu s-au apreciat probele administrate şi susţinute de avocatul său în cauză.

Prin sentinţa a cărei revizuire se solicită, Tribunalul Brăila a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul S.G., în contradictoriu cu pârâta SC H. SA Brăila, pe care a obligat-o la plata sumei de 636.000 lei, reprezentând indemnizaţie de concediu de odihnă aferentă anului 2002, în favoarea reclamantului.

Sentinţa civilă nr. 53 din 11 februarie 2003 a Tribunalul Brăila a rămas definitivă şi irevocabilă prin Decizia civilă nr. 179/R din 21 iulie 2004 a Curţii de Apel Galaţi.

Potrivit art. 322 C. proc. civ. revizuirea unei hotărâri rămase definitivă şi irevocabilă se poate cere numai în cazurile prevăzute în mod expres şi limitativ de acest articol de lege.

Din motivele invocate de reclamant nu a rezultat că ar fi vorba despre un motiv legal de revizuire, astfel că a fost respinsă cererea astfel formulată, ca nefondată.

Prin Decizia civilă nr. 188/R din 9 februarie 2009, Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins, ca tardiv declarat, recursul formulat de revizuientul S.G. împotriva sentinţei civile nr. 16 din 9 septembrie 2004 pronunţată de Tribunalul Brăila, cu următoarea motivaţie:

Potrivit art. 301 C. proc. civ. termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Dispoziţiile art. 284 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.

Cu titlu special, în cazul conflictelor de muncă dispoziţiile art. 80 din Legea nr. 168/1999 prevăd că termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunţată de instanţa de fond.

Se au în vedere astfel dispoziţiile art. 101 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora termenele se înţeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârşit termenul.

În speţă, sentinţa civilă nr. 16 din 9 septembrie 2004 a Tribunalului Brăila a fost comunicată revizuientului S.G. la data de 20 septembrie 2004 (fila 13 din dosarul de fond).

În conformitate cu dispoziţiile art. 102 C. proc. civ. termenul de declarare a recursului a început să curgă de la data comunicării actului de procedură, respectiv 20 septembrie 2004, moment de la care s-a născut şi dreptul revizuientului la exercitarea căii de atac.

Ca atare, declararea în cauză a recursului la data de 18 septembrie 2008 apare ca fiind îndeplinită cu nesocotirea termenului prevăzut de lege în mod imperativ, fapt ce atrage stingerea dreptului procedural pe baza căruia ar fi putut avea loc examinarea căii de atac.

În consecinţă, s-a respins ca tardiv recursul declarat de revizuientul S.G. împotriva sentinţei civile nr. 16 din 09 septembrie 2004 pronunţată de Tribunalul Brăila în dosarul nr. 3743/C/2004.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs reclamantul S.G.

La termenul de judecată din data de 17 iunie 2010, în şedinţă publică, Înalta Curte, din oficiu, a pus în dezbatere părţilor inadmisibilitatea recursului, având în vedere următoarele considerente:

Art. 299 C. proc. civ. stabileşte ce categorie de hotărâri judecătoreşti sunt susceptibile de a fi atacate cu recurs şi anume, hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile legii, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională.

Prin urmare, dreptul de recurs există numai în ceea ce priveşte hotărârile menţionate, neexistând posibilitatea să se declare recurs şi împotriva unei hotărâri date în recurs.

Întrucât, în speţă, Decizia curţii de apel este irevocabilă, fiind pronunţată în recurs, este inadmisibil recursul formulat împotriva acestei hotărâri.

În consecinţă, fiind în prezenţa unei hotărâri irevocabile, în sensul art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., calea de atac exercitată, va fi respinsă ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul S.G. împotriva deciziei civile nr. 188/R din 9 februarie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, secţia pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 iunie 2010.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3807/2010. Civil. Drepturi băneşti. Recurs