ICCJ. Decizia nr. 4016/2010. Civil. Reziliere contract de întreţinere. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4016/2010
Dosar nr. 33085/1/2004
Şedinţa publică din 28 iunie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 5145 din 3 octombrie 2003 Judecătoria Oradea a admis în parte acţiunea principală formulată de reclamanta-pârâtă L.E. în contradictoriu cu pârâta-reclamantă reconvenţională G.L.
A fost admisă în parte acţiunea reconvenţională formulată de pârâta-reclamantă G.L. în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă reconvenţională L.E.
A fost reziliat contractul de întreţinere autentificat nr. 1086 din 21 iulie 2000 B.N.P. D.G.
S-a dispus restabilirea situaţiei anterioare de G.F. în sensul radierii din G.F. Oradea a inserpţiunilor de sub B 5, respectiv C 8.
Au fost obligată reclamanta-pârâtă reconvenţională să plătească în favoarea pârâtei-reclamante reconvenţionale suma de 34.090.000 lei reprezentând contravaloarea întreţinerii prestate.
Au fost respinse celelalte pretenţii.
S-a dispus compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin Decizia civilă.174/ A din 10 martie 2004, Curtea de Apel Oradea a respins ca nefondate apelurile declarate de părţi împotriva sentinţei civile nr. 5145 din 3 octombrie 2003 a Judecătoriei Oradea.
Împotriva acestei din urmă hotărâri a declarat recurs reclamanta L.E.
Prin încheierea de şedinţă din data de 30 mai 2005, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a suspendat cererea de recurs a Deciziei civile nr. 174/ A din 10 martie 2004 a Curţii de Apel Oradea, secţia civilă, în temeiul art. 243 alin. (1) C. proc. civ., constatându-se că recurenta-reclamantă a decedat.
La data de 4 mai 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu, a repus cauza pe rol în vederea discutării perimării.
Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice alte cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an în materie civilă.
Rezultă că, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an şi această lăsare a pricinii în nelucrare să fie cauzată de culpa părţii.
Altfel spus, perimarea operează cu condiţia că timp de un an să nu se fi săvârşit nici un act de procedură, în vederea judecării cauzei, situaţie cauzată de lipsa de diligentă a părţilor, care nu au acţionat în acest scop, deşi aveau posibilitatea să o facă.
În speţă, cauza a fost suspendată în temeiul art. 243 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. conform căruia „judecata pricinilor se suspendă de drept:
1. Prin moartea uneia dintre părţi, afară de cazul când partea interesată cere termen pentru introducerea în judecată a moştenitorilor".
Conform art. 250 alin. (2) C. proc. civ.: „în cazurile prevăzute de art. 243, cursul perimării este suspendat timp de 3 luni de la data când s-au petrecut faptele care au prilejuit suspendarea judecăţii, dacă aceste fapte s-au petrecut în cele din urmă 6 luni ale termenului de perimare.
În speţă, nu a fost depusă nici o cerere în vederea indicării eventualilor moştenitori, astfel cum prevede textul procedural invocat.
După suspendarea judecăţii recursului pe temeiul art. 243 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., măsură dispusă la 30 mai 2005, părţile nu au mai săvârşit nici un act de procedură în vederea reluării judecăţii recursului.
Astfel, din verificarea actelor dosarului reiese că, până la data de 4 mai 2010, când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) şi (5) C. proc. civ., părţile nu au înregistrat nici o cerere de repunere pe rol în vederea continuării judecăţii.
Reţinând, aşadar, întrunirea în cauză a condiţiilor perimării prevăzute de art. 248 alin. (1) şi art. 250 alin. (2) C. proc. civ., constatând, totodată că, potrivit art. 252 alin. (1), teza I C. proc. civ., ea se poate constata şi din oficiu de către instanţă, Înalta Curte urmează să constate perimată cererea de recurs cu a cărei judecată a fost investită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată perimat recursul declarat de reclamanta L.E. împotriva Deciziei nr. 174 din 10 martie 2004 a Curţii de Apel Oradea, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 iunie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 4014/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4018/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
---|